Orice om ar putea fi un geniu al muzicii, arată ADN-ul lui Beethoven

Iată una dintre cele mai mari întrebări ale științei: în ce măsură suntem definiți de genetică? O nouă analiză a ADN-ului lui Ludwig van Beethoven, arătând o predispoziție redusă pentru sincronizarea cu ritmul, sugerează că oricare dintre noi poate deveni un geniu al muzicii.

Cu alte cuvinte, talentele muzicale ale celebrului compozitor german au depășit cu mult ceea ce ar fi fost de așteptat de la genetica sa, potrivit echipei internaționale de cercetători care a efectuat studiul.

• Atahualpa, ultimul împărat incaș
• Alan Turing, spărgătorul de coduri naziste. Condamnat pentru homosexualitate, a scăpat de închisoare acceptând castrarea chimică

Există multe lucruri de reținut aici, inclusiv limitele a ceea ce putem afla despre genetica cuiva, modul în care acea genetică ajunge să influențeze viețile noastre și modul în care muzica și creativitatea sunt o combinație complexă a tot felul de factori.

Ce anume te poate face să devii un geniu al muzicii?

„Înainte de a efectua orice analiză, am pre-înregistrat studiul și am subliniat că nu aveam nicio așteptare prealabilă cu privire la ceea ce ar putea obține Beethoven”, spune neuropsihologul cognitiv Laura Wesseldijk, de la Institutul Max Planck pentru Estetica Empirică (MPIEA) din Germania.

„Mai degrabă, scopul nostru era să folosim acest exemplu pentru a evidenția provocările de a face predicții genetice pentru o persoană care a trăit acum peste 200 de ani”, spune ea, citată de Science Alert.

Materialul genetic a fost extras din firele de păr conservate ale lui Beethoven, iar codificarea ADN-ului rezultat a primit un scor poligenic: o estimare sumarizată a modului în care variațiile genetice ar putea să se manifeste în trăsături sau comportamente.

Capacitatea de sincronizare cu ritmul (capacitatea de a recunoaște și a ține pasul cu un ritm) este una dintre aceste trăsături și a fost anterior legată de abilitatea muzicală în general. Cu toate acestea, scorul lui Beethoven în această privință nu a fost cu nimic ieșit din comun.

Cercetătorii spun că rezultatele nu sunt deloc neașteptate. Ei subliniază atât limitele scorurilor poligenice, cât și utilitatea lor, în special atunci când vine vorba de identificarea unei singure persoane.

„Ar trebui să fii sceptic dacă cineva pretinde că poate folosi un test genetic pentru a determina în mod fiabil dacă copilul tău va fi un geniu al muzicii sau deosebit de talentat într-un alt domeniu de comportament”, spune Simon Fisher, profesor de limbă și genetică la MPIEA.

La ce este utilă analiza genetică?

Acest tip de analiză genetică este util pentru studierea tendințelor la nivel de populație în comportament legat de un moment și un loc specific. Dar odată ce restrângem lucrurile la o singură persoană, prea mulți alți factori, cum ar fi influențele mediului în schimbare, intră în joc pentru a putea trage concluzii fiabile.

De exemplu, condițiile de mediu ale societății occidentale moderne care pot ajuta la stimularea asocierii actuale dintre această genă și muzicalitate nu ar fi putut fi prezente în vremea lui Beethoven.

Dar analizele genetice pot fi folositoare individual și în alte moduri: un studiu anterior al ADN-ului lui Beethoven, de exemplu, a identificat o predispoziție genetică pentru boală hepatică, care ar fi putut afecta sănătatea sa mai mult decât oricare dintre alegerile sale de stil de viață.

Studiile anterioare au indicat că am putea moșteni aproximativ 42% din muzicalitatea noastră prin genele pe care le primim de la părinți. Dezbaterile privind „înnăscut versus dobândit” continuă.

„În mod evident, ar fi greșit să concluzionăm din scorul poligenic scăzut al lui Beethoven că abilitățile sale muzicale au fost unele obișnuite. Noi credem că discrepanța mare dintre această predicție bazată pe ADN și geniul muzical al lui Beethoven este un lucru din care avem multe de învățat”, spune Fisher.

Cercetarea a fost publicată în Current Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Vești proaste pentru gameri: folosirea computerului crește riscul de impotență!

Statul jos în exces crește riscul de deces prematur. Acum se știe cu cât!

Americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri decât europenii

Tinerii de azi sunt mai puțin fericiți decât generațiile mai în vârstă