În primele orașe ale lumii nu ar fi existat inegalitate socială

Potrivit unei noi analize, primele orașe ale lumii ar fi putut fi complet egalitare, iar egalitatea socială ar fi ajutat la atragerea a mii de oameni în aceste așezări preistorice masive. Conform acestei analize, degradarea ulterioară a acestei egalități și apariția unui ordin social mai stratificat ar fi putut declanșa abandonarea acestor metropole antice.

Amplasate în Stepa Pontică, în ceea ce este acum Ucraina, Moldova și România, așa-numitele megasituri Trypillia au apărut acum aproximativ 6.200 de ani. Extinzându-se rapid, aceste așezări neolitice s-au extins pentru a acoperi zone de aproximativ 320 de hectare, fiecare sit găzduind până la 15.000 de oameni în perioada de glorie a culturii Trypillia.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că au devenit cele mai mari așezări preistorice din lume, aceste situri erau în mare parte nelocuite în jurul anului 5600 î.Hr. Pentru a încerca să determine cum și de ce centrele Trypillia au înflorit atât de spectaculos înainte de a cădea în uitare, autorii unui nou studiu au folosit Coeficientul lui Gini pentru a evalua inegalitatea la nivelul gospodăriilor din aceste orașe antice.

Adesea folosit pentru a măsura inegalitatea veniturilor în cadrul unei societăți date, Coeficientul lui Gini este un instrument des utilizat pentru detectarea inegalităților. În acest caz, cercetătorii au folosit metoda pentru a analiza variațiile în dimensiunile podelelor a aproximativ 7.000 de case din 38 de situri diferite Trypillia, relatează IFL Science.

Cum a fost măsurată inegalitatea din primele orașe ale lumii?

„Presupunând că variabilitatea dimensiunilor podelelor caselor reflectă diferențele în bogăția gospodăriilor, putem distinge o scădere a inegalității sociale în comunitățile Trypillia până cel puțin în 3800 î.Hr.”, scriu autorii studiului. Pe lângă lipsa diferențelor în dimensiunile caselor, cercetătorii remarcă și faptul că „arhitectura caselor (adică planul podelei și construcția) arată un grad ridicat de standardizare, la fel ca mobilierul din case și activitățile economice detectabile în interior”.

Examinând designul general al siturilor Trypillia, cercetătorii continuă să explice că configurația rotundă sau ovală a acestor așezări „a asigurat acces egal la elementele structurale și infrastructură”. În același timp, prezența „caselor de adunare multifuncționale” în spațiile publice indică faptul că întreaga comunitate ar fi putut participa la procesele de luare a deciziilor politice.

„Dezvoltarea prezentată aici sugerează că atât o ideologie egalitară, cât și mecanisme eficiente pentru evitarea inegalității sociale trebuie să fi existat în comunitățile Trypillia. Implică mecanisme intra-așezare pentru reconcilierea intereselor și redistribuirea excedentelor, care ar fi putut fi stabilite colectiv”, scriu autorii studiului.

De ce au plecat oamenii din aceste orașe?

Bazându-se pe această interpretare, cercetătorii presupun că egalitatea socială „ar fi putut fi decisivă pentru atragerea, pentru o vreme, a unui număr mare de oameni în primele orașe ale lumii”. Cu toate acestea, începând cu aproximativ 3800 î.Hr., aranjamentul spațial al așezărilor Trypillia a început să se schimbe, reflectând posibil o creștere a inegalității și dezvoltarea unei ierarhii sociale.

De asemenea, în această perioadă, megasiturile Trypillia încep să scadă în dimensiune, pe măsură ce încep să apară comunități mai mici în ținuturile înconjurătoare. Potrivit autorilor studiului, acest lucru ar putea indica faptul că oamenii au decis să părăsească orașele primordiale odată cu estomparea visului egalitar.

„Decăderea marilor așezări Trypillia și formarea de comunități mai mici în regiunile înconjurătoare începe exact când inegalitatea socială începe să crească din nou. Astfel, sfârșitul comunităților și megasiturilor Trypillia coincide cu momentul în care mecanismele de nivelare socială și de participare politică au început să eșueze și inegalitatea socială a reapărut”, concluzionează cercetătorii.

Studiul este publicat în revista Antiquity.

Vă recomandăm să citiți și:

Un colț uriaș de mamut, găsit din întâmplare de minerii dintr-un stat american

Arheologii au descoperit fortificații imense vechi de 4.000 de ani în nord-vestul Arabiei

Misterul unei boli din zilele noastre ar putea fi elucidat cu ADN antic

Descoperire monumentală făcută de un profesor de istorie în Italia