Kemal Atatürk, primul președinte al Turciei și fondatorul Republicii Turcia. „Tot ceea ce vedem în lume este opera creativă a femeilor”

Mustafa Kemal Atatürk (Atatürk este un titlu onorific care înseamnă „Tatăl turcilor”) a fost părintele Republicii Turcia, primul președinte al țării, aflat în această funcție din anul 1923 și până la moartea sa, la 10 noiembrie în 1938.

De asemenea, ofițer militar, feldmareșal, om de stat revoluționar și autor, Kemal Atatürk a reprezentat o figură cheie în armata otomană în timpul Primului Război Mondial. Ulterior, a devenit liderul Mișcării Naționale Turce și a jucat un rol esențial în crearea Turciei moderne.

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?

Atatürk a condus Mișcarea Națională Turcă în timpul Războiului de Independență al Turciei (1919-1922) împotriva forțelor de ocupație străine și a guvernului otoman. Această mișcare a dus în cele din urmă la formarea Republicii Turcia, la 29 octombrie 1923.

Om al Armatei încă din copilărie

Născut în 1881 la Salonic, Atatürk a fost trimis la școala militară odată cu împlinirea vârstei de 12 ani, acolo unde profesorul său de matematică i-a dat numele Kemal – care înseamnă „perfecțiune”, și asta datorită faptului că elevul său demonstrase o ageritate ieșită din comun la învățătură. În 1905, a absolvit Academia militară din Istanbul, în anii care au urmat demonstrându-și abilitățile în acest domeniu.

În 1911, s-a alăturat armatei turce pentru a lupta împotriva italienilor în Libia, iar între 1912 și 1913, în cadrul războialelor Balcanice, și în 1915, în intervențiile avute pentru respingerea invaziei Aliaților la Dardanele, Kemal Atatürk și-a dovedit spiritul de luptător și strateg important, formându-și reputația militară.

În 1921, Atatürk a înființat un guvern provizoriu la Ankara, un an mai târziu fiind abolit sultanatul otoman. În 1923, Turcia a devenit o republică laică, în fruntea căreia a fost numit Atatürk însuși.

Reformele lui Atatürk

În calitatea sa de prim om de stat, Atatürk a pus în aplicare o serie de reforme radicale menite să modernizeze Turcia. Acestea au inclus schimbări în sistemul juridic, în educație, în limbă și în structura socială. Scopul său era de a transforma Turcia dintr-o societate otomană tradițională într-o națiune modernă, seculară și progresistă. Atatürk a introdus alfabetul latin pentru a înlocui alfabetul arab, făcând limba turcă mai accesibilă și mai ușor de învățat. Această reformă a avut un impact semnificativ asupra educației și comunicării.

De asemenea, a introdus calendarul gregorian, a industrializat națiunea, înființând fabrici de stat în întreaga țară, precum și o rețea de căi ferate. A susținut drepturile și egalitatea femeilor, stabilind egalitatea juridică între sexe. A introdus măsuri care au acordat femeilor dreptul de a vota și de a candida la alegeri, în 1934, ceea ce a fost cu mult înaintea multor țări occidentale. Atatürk a urmărit să creeze un stat secular prin separarea religiei de guvern. A abolit califatul otoman în 1924, punând astfel capăt influenței politice a conducerii religioase.

A promovat îmbrăcămintea în stil occidental

Atatürk a promovat îmbrăcămintea în stil occidental, încurajând oamenii să renunțe la ținuta otomană tradițională în favoarea celei moderne. Această schimbare a fost un simbol al impulsului său mai larg pentru modernizare.

A pus accentul pe industrializare și pe dezvoltarea infrastructurii pentru a consolida economia Turciei și a reduce dependența acesteia de agricultură.

S-a concentrat pe transformarea sistemului de educație pentru a pune accentul pe știință, tehnologie și gândire critică. Au fost înființate noi școli și universități, iar programa școlară a fost revizuită pentru a se alinia la principiile moderne.

Un sentiment puternic de identitate națională

De asemenea, a încercat să promoveze un sentiment puternic de identitate națională în rândul poporului turc, punând accentul pe moștenirea culturală comună și pe patriotism.

În ceea ce privește politica externă, Atatürk a urmat o politică de neutralitate în afacerile internaționale, urmărind să mențină independența Turciei și să evite implicarea în conflicte globale.

Cu toate reformjele, legile, eforturile și revoluțiile industriale pe care le-a propus și le-a dezvoltat în timpul mandatului său și pe care le-a considerat a fi progrese pentru țară, nu toate acțiunile lui Mustafa Kemal au fost primite cu entuziasm, politica sa de secularism de stat, scrie biography.com, fiind la acea vreme destul de controversată, președintele fiind acuzat că ar fi decimat și alterat tradiții culturale importante ale țării.

Ar fi adoptat 12 fiice și un fiu

Timp de doi ani, între 1923 și 1925, Mustafa Kemal Atatürk a fost căsătorit cu Latife Uşaklıgil, o femeie educată, cunoscută pentru prestanța sa, școlită în Europa și provenită dintr-o familie de proprietari de nave din Smirna (astăzi Izmir). Atatürk a întâlnit-o pe Latife în timpul recuceririi Smirnei ocupate, la 8 septembrie 1922.

Deși nu a avut niciodată urmași, se spune că a adoptat 12 fiice și un fiu, în timp ce alte surse dezvăluie că a avut până la 8 copii. În 1934, a introdus numele de familie în Turcia, iar el și-a luat numele de familie Atatürk, care înseamnă „Tatăl turcilor”.

Mustafa Kemal Atatürk a murit la 10 noiembrie 1938 din cauza unei ciroze hepatice.

Surse:

https://www.biography.com/political-figures/mustafa-kemal-Atatürk

https://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/Atatürk_kemal.shtml

Vă mai recomandăm să citiți și:

Piaţa de modă, luată cu asalt de branduri din Turcia

Un american a fost salvat după o săptămână din una dintre cele mai adânci peșteri din Turcia

Inflația din Turcia, aproape de 50%, deși a avut 8 luni de scădere

Un seismolog a explicat cum au fost posibile cutremurele din Turcia și Siria