Cum s-a „împroprietărit” Nicolae Ceaușescu pe un trofeu de vânătoare

Pasiunea pentru vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu era cunoscută în rândul românilor, dar nu numai. Numeroase trofee vânătorești au fost prezentate la marile expoziții internaționale, unde au fost certificate drept recorduri mondiale. Însă, în spatele acestor recorduri mondiale, se ascundeau de multe ori adevăruri incomode pentru liderul comunist.

Și în zilele de astăzi, Nicolae Ceaușescu deține recordul mondial pentru trofeul de urs-blană. Ursul a fost împușcat de dictatorul comunist în anul 1983 în județul Harghita, iar blana de urs a fost omologată ca record mondial şi prezentată marelui public la Expoziția Internațională de Vânătoare de la Brno din Cehoslovacia, din anul 1985.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

În spatele acestui record s-a aflat însă un truc la care a apelat Nicolae Ceaușescu. Elementul cel mai important în stabilirea punctajului unui trofeu-blană este suprafața blănii care, cu cât este mai mare şi mai aproape de pătrat, cu atât punctajul acordat de Consiliul Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului (CIC) crește.

Blana ursului împușcat de dictator a fost fixată cu cuie pe o masă specială. Masa era construită în așa fel încât, printr-un dispozitiv special, suprafața blănii să poată fi extinsă treptat, atât în lungime, cât mai ales în lățime. Odată cu suprafața mesei, se întindea şi blana. Pentru ca blana să nu crape, zilnic era tratată cu uleiuri speciale grase care îi dădeau elasticitatea necesară.

După mulți ani, Consiliul Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului a hotărât ca blănurile de vânat să nu mai fi recunoscute ca trofee deoarece mărimea lor era extinsă artificial.

Trofeul de căprior cu care s-a „împroprietărit” Ceaușescu

Trofeul de căprior, omologat pe numele lui Nicolae Ceaușescu, vicerecord mondial în perioada 1977-1990, are o poveste aparte. Trofeul a fost expus public în anul 1977, la Expoziția internațională de vânătoare de la Marsilia, Franţa.

În catalogul de la Marsilia, trofeu a fost înregistrat pe numele dictatorului comunist. Este menționat faptul că trofeul ar fi fost obținut în 1976 în județul Prahova.

„Totul este o mare minciună! Într-adevăr, Ceaușescu făcuse o vânătoare şi împușcase mai mulți căpriori în Pădurea Baracu, din județul Prahova, dar niciodată nu a împușcat un asemenea căprior.

În realitate, acest trofeu a fost recuperat în 1976 de la un șofer din județul Olt, care era pregătit să-l transforme în plăsele de bricege şi cuțite. În mod normal, acest trofeu trebuia înregistrat pe numele ocolului silvic sau al asociației de vânătoare în raza căreia a fost găsit şi nicidecum altfel.

România a participat la Expoziția de vânătoare de la Marsilia special ca să poată omologa acest trofeu ca vicerecord mondial şi record al țării noastre, pe numele de Nicolae Ceaușescu. Aşa a fost `împroprietărit` Ceaușescu cu un trofeu de căprior, la timpul respectiv vicerecord mondial”, susține inginerul Silvic Vasile Crișan, unul dintre specialiștii care s-au ocupat vreme de mulți ani de organizarea partidelor de vânătoare la care a participat Nicolae Ceaușescu.

Colții schimbați ai mistrețului din pădure

Un alt trofeu de vânătoare care a fost omologat pe numele lui Nicolae Ceaușescu ca record mondial și, bineînțeles, național este de mistreț (colți). Trofeul a fost prezentat la expoziția de vânătoare din anul 1980 de la Nitra din Cehoslovacia.

În catalogul expoziției de la Nitra, trofeul de mistreț a fost înregistrat ca fiind vânat de Ceaușescu în 1978, în Pădurea Ciornuleasa, din judeţul Călărași. Și acesta însă are o poveste ascunsă care a fost făcută publică de Vasile Crișan.

„Este adevărat că în Pădurea Ciornuleasa se efectuau vânători la mistreți în fiecare an şi că, la una dintre ele, a căzut un vier cu colții inferiori (colții-armă) foarte laţi şi frumoşi, însă colții superiori (colții ascuțitori) erau foarte tociți şi inegali, fapt care diminua mult punctajul trofeului pe ansamblu.

Era cunoscut faptul că un coleg de-al nostru, Ion David, avea un trofeu de mistreț la care situația stătea exact invers. Colţii superiori erau foarte groşi şi uniformi, iar colții inferiori, inegali ca lungime, unul dintre ei fiind rupt. Colegul nostru a fost `rugat` să `doneze` cei doi colți superiori, care au fost alăturați colților inferiori de la mistrețul împușcat de Ceaușescu, rezultând astfel recordul național la colți de mistreț”.

Numele lui Ceaușescu, în cataloagele internaționale de vânătoare, „o blasfemie”

Comportamentul lui Nicolae Ceaușescu la vânătoare era departe de a se încadra în definiția noțiunii de vânător. Pe scurt, dictatorul trăgea în tot ceea ce mișca. Nu conta dacă era o specie protejată sau un pui de animal sălbatic. Toate animalele care intrau sub tirul lui Ceaușescu mureau. Protejarea și conservarea vânatului erau noțiuni abstracte pentru dictator.

„Faptul că numele de Nicolae Ceaușescu este înscris la loc de frunte în toate cataloagele expozițiilor internaționale de vânătoare ce au avut loc din anul 1967 şi până în prezent, consider că este o adevărată blasfemie. În mod normal, acest nume nu poate sta alături de numele a milioane de vânători adevărați, pentru că, pur şi simplu, el nu a fost vânător. Ba, din contră, a compromis şi a batjocorit noțiunile de vânătoare şi vânător. (…)

În catalogul trofeelor românești, care va trebui să fie trimis la forurile internaționale competente care organizează următoarea expoziție internațională de vânătoare, în locul numelui de Nicolae Ceaușescu, ca persoană care a dobândit trofeul respectiv, să fie înscrisă denumirea ocolului silvic sau a asociației de vânătoare din raza cărora provine acel trofeu”, este de părere inginerul silvic Vasile Crisan.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Povestea necunoscută a celui mai mare trofeu vânătoresc al lui Nicolae Ceaușescu

Ceaușescu, la vânătoare de cerbi direct din elicopter: „Cum ai găsit tu șase, când eu am tras numai la patru?”

Nicolae Ceaușescu a dat bacalaureatul la vârsta de 47 de ani. Ce a scris la proba de Limba Română?

Cea mai odioasă crimă săvârșită împotriva „reginei stâncilor din Carpați”. Ziua în care Ceaușescu a împușcat peste 100 de capre negre