Microfosile vechi de miliarde de ani descoperite recent în Australia de Vest dezvăluie în cele din urmă secretele complexității vieții care a însoțit creșterea atmosferică și oceanică a oxigenului, cunoscută sub numele de Marele Eveniment de Oxidare.
Un eveniment important în istoria geologică a Pământului, Marele Eveniment de Oxidare, adesea numit și Criza Oxigenului, a avut loc acum aproximativ 2,4 miliarde de ani. Compoziția atmosferei Pământului s-a schimbat semnificativ ca urmare a acestui eveniment, în special în ceea ce privește creșterea nivelului de oxigen atmosferic.
Acest lucru a condus la formarea unui strat de ozon în atmosfera superioară, care a furnizat protecție împotriva radiațiilor ultraviolete (UV) dăunătoare venite de la Soare și i-a permis vieții să se extindă din mediile acvatice pe uscat.
Această evoluție, împreună cu creșterea disponibilității oxigenului în atmosferă, a dus la evoluția formelor de viață mai sofisticate. Respirația aerobă, care produce energie mult mai eficient decât procesele anaerobe și este prezentă în toate formele de viață avansate, depinde de oxigen. Prin urmare, creșterea oxigenului a făcut posibilă evoluția organismelor multicelulare și complexe, un fapt care pare acum să fie susținut de noua descoperire, indică Interesting Engineering.
„Ceea ce arătăm este prima dovadă directă care leagă schimbarea mediului în timpul Marelui Eveniment de Oxidare de o creștere a complexității vieții”, a declarat autoarea Erica Barlow, profesoară asociată de cercetare în Departamentul de Geologie de la Universitatea Penn State (SUA).
„Au fost emise ipoteze cu privire la acest lucru, dar există atât de puțin înregistrări fosile încât nu am putut să testăm”, a adăugat ea.
Aceste microfosile în vârstă de miliarde de ani sunt asemănătoare cu o anumită algă eucariotă în loc de viața procariotă mai simplă care exista înainte de Marele Eveniment de Oxidare. Eucariotele și procariotele sunt două dintre principalele domenii ale organismelor vii.
Eucariotele au celule cu un nucleu bine definit, organe cu membrane și structuri interne complexe care le deosebesc de procariote, care nu au un nucleu adevărat și organe cu membrane. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina sursa reală a microfosilelor, dar dacă acestea sunt într-adevăr mostre eucariotice, această revelație ar putea să ducă cea mai veche înregistrare cunoscută a eucariotelor cu 750 de milioane de ani mai în urmă.
Până acum, analizele curente au arătat că microfosilele și familia de plante contemporane Volvocaceae au asemănări remarcabile. Acest lucru sugerează că fosilele ar putea într-adevăr reprezenta un exemplu timpuriu al organismelor eucariote.
„Acesta este un lucru important și necesită mai multă muncă, dar ridică o întrebare interesantă pe care comunitatea o poate dezvolta și testa”, a explicat Barlow.
Descoperirile ar putea afecta cronologia apariției vieții complexe pe Pământul timpuriu (cea mai veche dovadă concludentă a vieții este considerată în prezent a fi de 3,5 miliarde de ani) și natura descoperirilor potențiale făcute în căutarea vieții extrasolare.
„Cred că găsirea unei fosile care este relativ mare și complexă, relativ timpurie în istoria vieții pe Pământ, te face să te întrebi: dacă găsim viață în altă parte, ar putea să nu fie doar viață procariotă bacteriană?”, a spus Barlow.
Studiul a fost publicat în revista Geobiology.
Mormântul fondatorului Dinastiei Zhou de Nord a fost descoperit
O regulă faimoasă a lui Leonardo Da Vinci a fost dezmințită de un nou studiu
Căni de băut din schelete și diverse unelte: ce făceau primii oameni cu rămășițele morților
Un războinic medieval îngropat cu tot arme și scut a fost descoperit în Germania