Un dinte dezgropat în Spania, ce datează din Pliocen, este cea mai recentă dovadă de la ultimul crocodil cunoscut din Europa și susține ideea că crocodilii au venit din Africa în urmă cu aproximativ 6,2 milioane de ani.
Paleontologii din Spania au descoperit un dinte vechi de 4,5 milioane de ani care probabil face parte din ultimul crocodil cunoscut din Europa.
Dintele este singura fosilă de crocodilian excavată dintr-un sit numit Baza-1 din provincia sudică Granada și indică faptul că prădătorul arăta asemănător cu crocodilii de Nil (Crocodylus niloticus) care trăiesc astăzi în Africa.
Situl Baza-1 a fost excavat pentru prima dată la începutul anilor 2000 și a produs peste 2.000 de fosile, în ciuda faptului că acoperă doar o suprafață de 30 de metri pătrați, potrivit unui comunicat.
„Dintele pe care l-am găsit la locul Baza-1 corespunde unui crocodil adevărat”, a declarat Bienvenido Martínez Navarro, paleontolog la Instituția Catalană de Cercetare și Studii Avansate (ICREA) și profesor de cercetare la Institutul Catalan de Paleoecologie Umană și Evoluție Socială (IPHES), care a condus săpăturile recente.
„L-am clasificat drept Crocodylus pentru că, în prezent, singura dovadă a prezenței sale la acest loc este acest dinte și nu avem suficientă rezoluție anatomică pentru a fi mai preciși”, a declarat Martínez Navarro.
Aceasta este cea mai recentă dovadă a unui crocodil găsit vreodată în înregistrările fosile din Europa, a spus Martínez Navarro. Până acum, fosilele care sugerează că crocodilii au cutreierat continentul proveneau din depozite anterioare, inclusiv din Miocen (cu 23 milioane până la 5,3 milioane de ani) și de la începutul Pliocenului (cu 5,3 milioane până la 2,6 milioane de ani în urmă), scrie Live Science.
Crocodilii au trecut probabil din Africa în Europa cu aproximativ 6,2 milioane de ani în urmă, chiar înainte ca Marea Mediterană să se usuce în timpul a ceea ce este cunoscut sub numele de criza de salinitate din Messinia, a spus Martínez Navarro.
Criza de salinitate din Messinia a fost parțial declanșată de un eveniment global de răcire care a blocat apa oceanului în ghețari și aisberguri, scăzând nivelul mării cu aproximativ 70 de metri, potrivit Universității din Maryland (SUA). Această scădere a dus la o mai puțină curgere a apei din Oceanul Atlantic în Marea Mediterană. Între timp, schimbările tectonice au determinat, de asemenea, ridicarea fundului oceanului din jurul strâmtorii Gibraltar, izolând Marea Mediterană, care în cele din urmă a fost deconectată de oceanele lumii și a secat.
Acest lucru a lăsat în urmă o vastă întindere de sare de până la 3 kilometri grosime în unele locuri, pe care oamenii de știință au găsit-o îngropată sub zeci de metri de sedimente în anii 1970.
„Era posibil să te plimbi din nordul Africii până în Peninsula Iberică”, a spus Martínez Navarro, adăugând că mai multe specii ar fi traversat această întindere.
Criza de salinitate din Messinia a durat aproximativ 700.000 de ani și s-a încheiat brusc atunci când un val gigantic de apă cunoscut sub numele de potopul Zanclean, declanșat de apa evaporată care se întoarce în oceane și de eroziunea fâșiei de pământ din jurul Gibraltarului, a umplut Marea Mediterană.
Crocodilii africani care și-au găsit drumul spre Spania și Portugalia moderne au dispărut probabil când clima a devenit mai rece și mai uscată în timpul Pliocenului, a spus Martínez Navarro. Pliocenul timpuriu a fost însă caracterizat de un climat tropical care a susținut un ansamblu bogat de animale, incluzând elefanți, reptile, amfibieni și pești acum dispăruți, ale căror rămășițe au fost, de asemenea, dezgropate din locul unde a fost găsit dintele.
Cercetătorii speră că fosilele descoperite la Baza-1 îi vor ajuta să reconstruiască un moment critic din paleoistorie, când speciile au migrat din Africa în Europa, a spus Martínez Navarro.
Noi încăperi misterioase au fost găsite în Piramida lui Sahure
Un adevărat „titan” al dinozaurilor din Cretacic, dezgropat în Spania
Primii cowboy americani au fost probabil sclavi, arată o nouă analiză