Originea sifilisului în Europa ar putea fi cu totul alta

Atunci când exploratorul italian Cristofor Columb și trupele sale spaniole s-au întors în Europa din Americi la sfârșitul secolului al XV-lea, au adus înapoi agentul patogen mortal responsabil pentru sifilis. Cel puțin, asta se credea până acum. Dar originea sifilisului în Europa ar putea fi alta.

Adevărul s-ar putea să nu fie chiar atât de clar. Studiile anterioare ale oaselor și dinților medievali au sugerat că bacteria Treponema pallidum, sau tulpini strâns înrudite, ar fi putut circula prin Europa cu mult înainte ca Columb să se întoarcă din prima sa călătorie, în 1493.

Departe de a-l scuza pe Columb pentru că a răspândit un flagel care a cuprins Europa (și nici pentru bolile transportate de flotele spaniole în Americi, ucigând zeci de indigeni), o imagine mai complexă a prevalenței T. pallidum în secolele anterioare apare datorită unor noi dovezi, potrivit Science Alert.

Care ar fi, de fapt, originea sifilisului în Europa?

Un nou studiu al unei echipe de paleomicrobiologi adaugă greutate acestei contra-ipoteze, descoperind semne ale unei infecții cu T. pallidum la un os al coapsei din Franța din secolul al VII-lea sau al VIII-lea. Pe lângă recuperarea ADN-ului fragmentat al unei posibile tulpini ancestrale de T. pallidum, cercetătorii au detectat, de asemenea, anticorpi specifici pentru T. pallidum în femurul bolnav.

„Aceste date infirmă o idee veche de un secol în microbiologia medicală”, scriu Hamadou Oumarou Hama, cercetător în boli infecțioase la Universitatea Aix-Marseille (Franța), și colegii săi în lucrarea lor.

Săpăturile arheologice din 1987 au descoperit femurul bolnav printre o grămadă de alte oase îngropate la Chapelle Saint-Vincent din Roquevaire, Franța, deși semnificația sa nu a fost înțeleasă decât mai târziu.

Examinând osul marcat, Hama și colegii săi au făcut tot posibilul pentru a se asigura că acesta și probele extrase nu au fost contaminate de alte surse de ADN, lucrând într-un laborator care nu procesase niciodată ADN de T. pallidum.

ADN-ul extras semăna cu o mică porțiune a genomului de referință al T. pallidum, iar anticorpii au fost găsiți într-o probă a femurului bolnav, dar niciunul nu a fost detectat într-un alt os nemarcat, folosit drept control, din același loc de înmormântare.

Dacă sunt exacte, descoperirile duc originea sifilisului în Europa cu opt secole mai în urmă, spun cercetătorii.

Subspecii diferite de bacterii

„Din câte știu, aceasta este prima dovadă, una puternică, că sifilisul circula în populația europeană înaintea lui Columb”, a spus Michel Drancourt, microbiolog și coautor al studiului, de la Universitatea Aix-Marseille, pentru jurnalista Maryn McKenna, de la Wired.

Nu toată lumea este însă convinsă. Potrivit lui McKenna, istoricii nu pot găsi dovezi ale focarelor de sifilis înaintea celor care au străbătut Europa în anii 1490.

În plus, diferite subspecii ale bacteriilor Treponema în formă de spirală provoacă diferite boli. O subspecie numită T. pallidum pertenue poate provoca o boală distinctă numită framboesie, în timp ce o altă subspecie, numită endemicum, poate provoca ceea ce este cunoscut sub numele de bejel (sau sifilis endemic). Ambele sunt infecții ale pielii, deși niciuna nu este transferată prin contact sexual, așa cum este sifilisul.

Deși Hama și colegii săi ar fi putut detecta o infecție cu Treponema de un fel sau altul, ei nu pot concluziona definitiv că aceasta a cauzat sifilis; s-ar putea să fi fost o subspecie care a provocat framboesie, de exemplu.

ADN-ul deteriorat de la osul vechi de 1.400 de ani acoperea doar 2,4% din genomul subspeciei pallidum, dar era aproape identic cu acele secțiuni, lăsând loc pentru dezbateri.

Originea sifilisului în Europa rămâne un subiect de dezbateri

Sugestia unor experți medicali, și chiar și a lui Hama și a colegilor săi, este că dovezile tot mai mari arată că pertenue sau endemicum ar fi ajuns probabil în Europa înainte de a se întoarce Columb, și o tulpină necunoscută, mai infecțioasă, pallidum, să fi provenit apoi din America.

În timp, s-ar putea să iasă la lumină mai multe dovezi, adăugând mai multe detalii la această poveste despre originea sifilisului în Europa și completând istoria acestei boli.

Studiul a fost publicat în The Journal of Infectious Diseases.

Vă recomandăm să citiți și:

Un expert dezvăluie 3 pași simpli prin care să-ți accelerezi metabolismul

Un medicament „unic”, extrem de eficient pentru pierderea în greutate, aprobat în Marea Britanie

Semnal de alarmă tras de cercetători: alimentele ultraprocesate cresc riscul bolilor de inimă

Iată de ce nu este bine să dormi în același pat cu animalele de companie