Bătălia de la Maraton a salvat civilizația occidentală în urmă cu 2.500 de ani
În luna septembrie a anului 490 î.Hr., la doar 42 de kilometri în afara Atenei, o armată de soldați curajoși și-a salvat orașul de persanii invadatori în Bătălia de la Maraton.
Dar, după cum arată cursul istoriei, Bătălia de la Maraton a salvat mai mult decât un oraș, ci însăși democrația ateniană și, în consecință, a fost protejat cursul civilizației occidentale.
Potrivit istoricului Richard Billows și a cărții sale bine documentate „Marathon: How One Battle Changed Western Civilization”, într-o singură zi, în anul 490 î.Hr., armata ateniană condusă de generalul Miltiades a schimbat cursul civilizației.
Persia era cel mai puternic imperiu de la acea vreme
Este foarte puțin probabil ca civilizația mondială să fi fost aceeași astăzi dacă perșii i-ar fi învins pe atenieni la Maraton. Puternica armată a lui Darius I ar fi cucerit Atena și ar fi instaurat acolo dominația persană, punând capăt democrației ateniene nou-născute a lui Pericle. De fapt, acest lucru ar fi distrus cu siguranță ideea de democrație, așa cum se dezvoltase în Atena la acea vreme.
Persia era cel mai puternic imperiu din acea vreme, stăpânind toată Asia Mică și ajungând încet dar sigur în Occident. Armata regelui Darius I era temută de toate celelalte popoare care trăiau în Orientul Apropiat și în Marea Mediterană. Cu toate acestea, ionienii s-au revoltat împotriva conducătorilor persani.
Faimoasa bătălie a durat doar două ore
Atunci când atenienii și locuitorii din Eretria au venit în ajutorul ionienilor, aceștia au reușit să captureze și să ardă orașul Sardes, înfuriindu-l pe Darius I. Cuceritorul persan era hotărât să ardă până la temelie marele oraș-stat Atena, scrie GreekReporter.
Comandată de generalii Datis și Artaphernes, puternica armată persană a navigat spre Grecia. Aceasta a fost cea mai mare invazie amfibie pe care lumea o cunoscuse până atunci. Persanii au capturat mai întâi Eretria și apoi s-au deplasat spre sud pentru a amenința Atena.
Atenienii, depășiți numeric, estimați la doar zece mii de oameni, cu ajutorul câtorva platanici, au luat cu asalt poalele munților Marathon. Au ales terenul alternativ muntos și mlăștinos pentru a împiedica faimoasa cavalerie persană să se alăture bătăliei de acolo.
Generalul atenian și-a întărit flancurile, atrăgând cei mai buni luptători ai inamicului în centrul său, învăluind complet armatele persane. Bătălia a durat doar două ore, încheindu-se cu armata persană fugind spre navele lor, iar atenienii continuând să îi ucidă în timp ce fugeau.
Cea mai mare invazie amfibie pe care lumea o cunoscuse până atunci
Cu toate acestea, în cartea sa, Billows numește bătălia „o victorie miraculoasă” pentru greci. Victoria nu a fost atât de ușoară pe cât o descriu adesea mulți istorici. La urma urmei, armata persană nu mai fusese niciodată învinsă. Potrivit cercetărilor lui Billow, atenienilor le-a fost de fapt greu să mențină centrul bătăliei.
Istoricul britanic susține că sentimentul de putere al democrației de care se bucurau atenienii ar putea explica marea victorie pe care au revendicat-o.
Spre deosebire de perși, atenienii se vedeau de fapt ca membri participanți ai societății lor, iar armata era egalitară. Fiecare soldat lupta pentru a-și proteja casa, comunitatea și ceea ce considera a fi propriul stat, așa că lupta pe cheltuiala proprie, plătindu-și armura, armele și întreținerea.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Test de cultură generală. Care a fost ultima bătălie a lui Napoleon?
Bătălia de la Verdun, cea mai îndelungată bătălie din timpul Primului Război Mondial
Bătălia de la 73 Easting, ultima mare bătălie de tancuri din secolul al XX-lea