Într-un nou studiu, gata să remodeleze înțelegerea noastră despre istoria umană timpurie, o metodă nouă a scos la lumină un eveniment catastrofal în urma căruia oamenii aproape au dispărut.
Studiul a fost publicat în revista Science.
Folosind o tehnică de ultimă generație numită FitCoal (proces rapid de coalescență în timp infinitezimal) și secvențele genomice ale oamenilor moderni, cercetătorii au dezvăluit un capitol din istoria noastră care a nedumerit de mult comunitatea științifică.
Cercetarea aruncă lumină asupra unei lupte necunoscute anterior cu care s-au confruntat strămoșii umani timpurii cu între 930.000 și 813.000 de ani în urmă. Utilizând FitCoal pentru a deduce dimensiunea populației antice, echipa a descoperit dovezi ale unei reduceri severe a populației umane, scrie Interesting Engineering.
Oamenii de știință au explicat că perioada în care oamenii aproape au dispărut a durat aproximativ 117.000 de ani, doar aproximativ 1.280 de indivizi reproducători reușind să susțină o populație.
„Golul din înregistrările fosile africane și eurasiatice poate fi explicat prin această reducere din Epoca Timpurie a Pietrei. Coincide cu această perioadă de timp de pierdere semnificativă a dovezilor fosile”, a explicat autorul senior Giorgio Manzi, antropolog la Universitatea Sapienza din Roma (Italia).
Se crede că scăderea populației strămoșilor noștri timpurii este cauzată în principal de schimbările climatice. Evenimentele glaciare din acea perioadă au provocat schimbări de temperatură și secete severe. În plus, pierderea altor specii, care ar fi putut servi drept surse de hrană pentru strămoșii noștri, a contribuit și ea la acest declin.
Implicațiile acestui eveniment aproape de dispariție sunt uluitoare. Se estimează că 65,85% din diversitatea genetică existentă în specia noastră ar fi putut fi distrusă în această epocă tumultoasă. Această pierdere dramatică spune multe despre perseverența strămoșilor noștri timpurii.
În mod intrigant, acest blocaj genetic are o întorsătură neașteptată; lupta pentru supraviețuire în acest timp pare să fi jucat un rol în formarea cromozomilor umani moderni.
„Descoperirea deschide un nou domeniu în evoluția umană, deoarece evocă multe întrebări”, a explicat autorul principal Yi-Hsuan Pan, expert în genomică evolutivă și funcțională la East China Normal University (ECNU).
„Precum locurile în care au trăit acești indivizi, cum au depășit schimbările climatice catastrofale și dacă selecția naturală din timpul blocajului a accelerat evoluția creierului uman”, continuă Pan.
Cercetătorii au subliniat modul în care stăpânirea focului și o schimbare către un climat mai primitor în urmă cu aproximativ 813.000 de ani ar fi putut fi factori cruciali care i-au permis populației umane să se redreseze.
„Aceste constatări sunt doar începutul”, a concluzionat LI Haipeng, genetician teoretic al populației și biolog computațional la Institutul de Nutriție și Sănătate din Shanghai, Academia Chineză de Științe (SINH-CAS).
„Obiectivele viitoare cu aceste cunoștințe urmăresc să picteze o imagine mai completă a evoluției umane în această perioadă de tranziție din Pleistocenul Timpuriu spre Pleistocenul Mijlociu, care, la rândul său, va continua să descifreze misterul dat de descendența și evoluția umană timpurie”, a concluzionat Haipeng.
Arheologii au scos la lumină un labirint misterios, ascuns sub o biserică din Mexic
Balena uriașă care a terorizat Constantinopolul
Teatrul împăratului Nero, descoperit sub un hotel de lux din Roma