O mumie din Bolivia a uluit arheologii după 100 de ani de la descoperirea sa

Femeia mumificată descoperită în urmă cu peste un secol în Bolivia ar fi putut suferi de o infecție fungică cunoscută în mod obișnuit sub numele de Febra Văii.

În timp ce agentul patogen cauzează de obicei sisteme respiratorii non-fatale, în acest caz, se pare că a distrus oasele victimei, ceea ce ar fi putut duce la moartea ei.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Cauzată de inhalarea sporilor anumitor specii de ciuperci Coccidiodes, Febra Văii – cunoscută și sub numele de Coccidioidomicoză – este o boală necontagioasă care apare în regiunile aride și semiaride din sud-vestul SUA și din America Centrală și de Sud. De obicei, este contractată prin contactul cu solul sau praful, scrie IFLScience.

„Inhalarea de spori de Coccidioides provoacă o boală autolimitată, acută, asemănătoare unei pneumonii comunitare ca formă primară”, scriu autorii unui nou studiu care descrie mumia antică.

Cu toate acestea, ei continuă să explice că „în 1 la sută – 5 la sută dintre toate cazurile de coccidioidomicoză, boala poate evolua într-o formă diseminată progresivă, cronică și adesea fatală”.

O infecție fungică cunoscută sub numele de Febra Văii

În mai puțin de jumătate dintre cazurile diseminate, agentul patogen atacă oasele, lăsând leziuni semnificative pe craniu și pe coloana vertebrală. Prezența acestor leziuni pe scheletul mumiei i-a făcut pe cercetători să creadă că aceasta ar fi putut cădea victimă acestei forme deosebit de urâte a bolii.

Descoperită inițial într-o peșteră din vestul Boliviei în august 1897, mumia a fost achiziționată ulterior de consulul regal al Italiei și se află în prezent la Muzeul de Antropologie al Universității Federico II din Napoli.

Datând de acum 765 de ani, trupul aparține unui individ de sex feminin care a murit între 25 și 35 de ani, înainte de a fi „îmbălsămat într-o poziție ghemuită, cu picioarele îndoite la piept și mâinile pe umeri”.

La fel ca alte mumii antice andine, femeia avea abdomenul umplut cu frunze de coca, în timp ce craniul i-a fost „deformat artificial” pentru a părea mai alungit. Analiza radiografică a cadavrului a relevat „numeroase leziuni osoase cu cavitare centrală concentrate pe masa craniană și pe vertebre”, explică autorii studiului.

Agentul patogen atacă oasele

„Starea observată ar putea corespunde fazei secundare a coccidioidomicozei”.

Inițial, cercetătorii au suspectat că mumia ar fi putut suferi de tuberculoză (TB), care era prezentă în Anzi în secolul al XIII-lea și care produce defecte osoase similare. Cu toate acestea, o inspecție mai atentă a sugerat că natura și localizarea leziunilor mumiei erau diferite de cele cauzate de tuberculoză, ceea ce i-a condus la un diagnostic de febră de Vale.

„Acest diagnostic este demn de remarcat, deoarece coccidioidomicoza a fost descrisă în principal ca o boală legată de muncă la bărbați și nu a fost niciodată găsită în vestul Boliviei antice”, scriu autorii studiului. Prin urmare, detectarea agentului patogen la o femeie sugerează că este posibil ca femeile să fi efectuat munci manuale care le expuneau la praf în America de Sud prehispanică.

Studiul este publicat în Latin American Antiquity.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Blestemul mumiei ar putea fi real, dar există și o explicație științifică

Un fost curier, prins cu o mumie în geanta termoizolantă. Pretindea că era iubita sa și o numise „Juanita”

O mumie de peste 4.000 de ani, cea mai veche găsită vreodată în Egipt

Primele portrete de mumie găsite în ultimii 112 ani, descoperite la Fayoum