Cine a trăit în Machu Picchu la apogeu? Un nou studiu a folosit ADN-ul antic pentru a afla pentru prima dată cum era alcătuită comunitatea diversă din Machu Picchu cu 500 de ani în urmă.
Cercetarea a fost publicată în Science Advances.
Cercetătorii, printre care s-a numărat și Jason Nesbitt, profesor asociat de arheologie la Școala de Arte Liberale a Universității Tulane (SUA), au efectuat teste genetice pe indivizi îngropați la Machu Picchu pentru a afla mai multe despre oamenii care au trăit și au lucrat acolo.
Machu Picchu este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, situat în regiunea Cusco din Peru. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute situri arheologice din lume și atrage sute de mii de vizitatori în fiecare an. A fost odată parte a unei moșii regale a Imperiului Incaș.
La fel ca alte moșii regale, Machu Picchu a fost casa nu numai a regalității și a altor membri de elită ai societății incașe, ci și a însoțitorilor și muncitorilor, dintre care mulți locuiau în moșie pe tot parcursul anului. Acești rezidenți nu provin neapărat din zona locală, deși abia în acest studiu cercetătorii au putut confirma, cu dovezi ADN, comunitatea diversă din Machu Picchu.
„(ADN-ul) ne vorbește, nu despre elite și regalitate, ci despre oameni cu statut inferior. Acestea au fost morminte ale populației de lucrători”, a spus Nesbitt, citat de Eurek Alert.
Această analiză ADN funcționează în același mod în care funcționează kiturile moderne de identificare a strămoșilor genetici. Cercetătorii au comparat ADN-ul a 34 de indivizi îngropați la Machu Picchu cu cel al unor indivizi din alte locuri din jurul Imperiului Incaș, precum și cu niște genomuri moderne din America de Sud, pentru a vedea cât de înrudiți ar putea fi.
Rezultatele analizei ADN au arătat că indivizii veniseră din tot Imperiul Incaș, unii chiar din Amazonia. Puțini dintre ei împărtășeau ADN, arătând că au fost aduși în Machu Picchu ca indivizi, mai degrabă decât ca parte a unei familii sau a unui grup comunitar.
„Acum, desigur, genetica nu se traduce prin etnie sau ceva de genul acesta”, a spus Nesbitt despre rezultate, „dar asta arată că au origini distincte în diferite părți ale Imperiului Incaș”.
„Studiul întărește o mulțime de alte tipuri de cercetări care au fost făcute la Machu Picchu și în alte situri incașe”, a spus Nesbitt. Analiza ADN susține documentarea istorică și studiile arheologice ale artefactelor asociate cu mormintele.
Acest studiu face parte dintr-o tendință mai amplă în arheologie de a combina tehnicile arheologice tradiționale cu noile tehnologii și analize științifice. Această combinație de domenii duce la o înțelegere mai completă a descoperirilor.
Cel mai adorabil pinguin dispărut de pe Pământ, dezvăluit de mici fosile
Peșterile Longyou din China rămân un mister chiar și după 2.000 de ani
Uniunea de la Kalmar, momentul în care s-au unificat regatele nordice
Mitul marilor vânători este dat uitării mulțumită unui nou studiu