Cele mai vechi date genetice umane, extrase de la fosile de hominid vechi de 2 milioane de ani

Cercetătorii au extras cele mai vechi date genetice umane din dinți fosilizați aparținând unei specii străvechi de oameni care a trăit acum peste două milioane de ani în Africa de Sud.

Acestea sunt de departe cele mai vechi date genetice umane recuperate vreodată de la un hominid și îi vor ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă cum se încadrează această creatură dispărută de mult în arborele genealogic uman.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Prezentându-și descoperirile într-un studiu încă nepublicat, cercetătorii explică că niciodată nu fost recuperat ADN antic din niciun material de hominin african mai vechi de 18.000 de ani. Depășind acest obstacol, autorii continuă să prezinte date de secvențiere a proteinelor din smalțul dinților a patru indivizi aparținând speciei Paranthropus robustus, fiecare dintre aceștia trăind cu aproximativ 2,42 milioane de ani în urmă.

Cercetătorii au putut recupera cele mai vechi date genetice umane

Descoperiți în peștera Swartkrans, la 40 de kilometri nord-vest de Johannesburg, se crede că dinții s-au acumulat ca urmare a inundațiilor rapide, înainte ca „cimentarea extinsă” să contribuie la conservarea proteinelor smalțului de-a lungul a milioane de ani.

Acest lucru le-a permis cercetătorilor să secvențieze sute de aminoacizi în fiecare dinte, utilizând un proces numit spectrometrie de masă, dezvăluind informații vitale despre relațiile evolutive ale P. robustus cu alți hominizi.

„Am descoperit că secvențele pe care le recuperăm plasează Paranthropus printre hominini și ca un grup extern al cladei care include Homo sapiens, neanderthalieni și denisovani”, scriu autorii studiului.

Cu alte cuvinte, specia antică din Africa de Sud face parte din familia umană, dar este un văr îndepărtat al speciilor mai strâns înrudite care au apărut în Eurasia în ultimele câteva sute de mii de ani și al oamenilor moderni, notează IFLScience.

Ce alte informații ascund fosilele?

În mod interesant, analizele au arătat și că unul dintre cei patru hominini „ar putea fi înrudit mai de departe cu ceilalți trei indivizi decât sunt aceștia unul cu celălalt”. Cercetătorii speculează că acest individ ar fi putut să aparțină de un grup distinct de Paranthropus, deși nu pot confirma acest lucru.

În mod fascinant, identificarea unei proteine codificate de o genă care este prezentă numai pe cromozomul Y le-a permis autorilor studiului să identifice două dintre exemplare ca fiind bărbați, în ciuda faptului că unul dintre aceștia fusese anterior clasificat drept femeie pe baza dimensiunii oaselor. Între timp, ceilalți doi indivizi au prezentat concentrații mai mari ale versiunii cromozomului X a acestei proteine, ceea ce indică faptul că erau femei.

Cu toate acestea, în timp ce informațiile genetice culese de cercetători le-au permis să descopere informații vitale despre „proprietarii” dinților descoperiți, în cele din urmă sunt insuficiente pentru a plasa cu precizie P. robustus în arborele genealogic uman sau pentru a dezlega toate relațiile evolutive ale homininului antic.

Totuși, autorii studiului concluzionează că „în ciuda acestor lucruri, recuperarea materialului genetic informativ filogenetic vechi de două milioane de ani de la homininii africani poate fi considerată o descoperire potențial transformatoare pentru paleoantropologie”.

Studiul, care încă nu a fost supus evaluării de către colegi, este disponibil în prezent ca preprint pe bioRxiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Civilizația antică avansată care a dispărut brusc în urmă cu 2.500 de ani

Noi cercetări susțin că Stonehenge avea o acustică impresionantă

Peștera celor 100.000 de soldați: „Armata” unică în lume, care nu poate fi explicată

Dinozaurul Iani, „ultima suflare” a unei specii într-o lume în schimbare