Cele mai vechi opere de artă create de neanderthalieni, găsite în Franța
O galerie de gravuri antice, creată în urmă cu 75.000 de ani, a aparținut probabil unor neanderthalieni. Echipa de cercetători care a analizat operele de artă descoperite în peștera franceză La Roche-Cotard susține că acesta este cel mai vechi exemplu de gravură rupestră neanderthaliană descoperit vreodată, demonstrând că cele mai apropiate rude ale noștri ne împărtășeau creativitatea și dorința de exprimare.
În timp ce datau sedimentele care acoperă intrarea peșterii, arheologul Jean-Claude Marquet, de la Universitatea Tours din Franța și colegii săi au constatat că opera de artă trebuie să fi fost izolată în urmă cu 51.000 până la 57.000 de ani.
Doar atunci când intrarea în peșteră a fost redescoperită la începutul secolului XX, spațiile au fost deschise din nou, iar secretele, multă vreme ascunse, au fost dezvăluite. Studiul a fost publicat în PLOS ONE.
Posibil cea mai veche peșteră decorată din Franța
Descoperirile au sugerat că Homo sapiens nu ar fi putut să intre în peșteră și să facă gravurile decât după ce strămoșii noștri au ajuns în Europa de Vest, în urmă cu 45.000 de ani.
„După 15 ani de la reluarea săpăturilor la situl Roche-Cotard, gravurile au fost datate în urmă cu 57.000 de ani și, datorită stratigrafiei (n.r.: ramură a geologiei care studiază formațiunile geologice ale scoarței terestre, pentru a determina vârsta și succesiunea lor), probabil cu 75.000 de ani în urmă, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai veche peșteră decorată din Franța, dacă nu din Europa”, a spus Marquet și coelgii săi, conform Science Alert.
Artefactele găsite la peștera Roche-Cotard au sugerat că neanderthalienii au trăit pe malurile râului Loara în urmă cu 100.000 până la 65.000 de ani.
Gravurile făcute de neanderthalieni, „organizate în mod deliberat”
Gravurile pe care le-au făcut pe unii dintre pereții peșterii, cândva în timpul acestei perioade de 35.000 de ani, nu reprezintă figuri evidente, cum ar fi animale sau plante.
Cele mai vechi figuri cunoscute, pictate de Homo sapiens sau de orice altă specie, au fost găsite pe o insulă din Indonezia și datează de acum 45.000 de ani.
Pe lângă semnele pe care pare să le fi făcut animalele, cercetătorii care studiază peștera La Roche-Cotard au catalogat zeci de „semne alungite sau punctate, organizate spațial”, care par a fi făcute de hominizi.
Urmele găsite pe pereți, atribuite ghearelor animalelor sunt mai subțiri, mai adânci și în formă de V, contrastând cu urmele mai puțin adânci și în formă de U, „în concordanță cu morfologia unui vârf de deget sau a unei unelte”.
Marquet și colegii săi au sugerat că gravurile sunt mai degrabă „grafice decât funcționale”, reprezentând „o compoziție organizată, deliberată”, condusă de „un design conștient și intenționat”.
Dacă acestea simbolizează ceva mai măreț este imposibil de spus. Dar tot mai multe dovezi au sugerat că neanderthalienii s-ar putea să fi fost mai artistici decât am fi crezut cândva.
Reprezintă gravurile din peșteră o formă de artă antică?
Un obiect extrem de controversat, găsit în afara peșterii, datat cu aproximativ 75.000 de ani în urmă, numit Masca de la Roche-Cotard, arată suspect de asemănător cu o față, cu ochi care par să fi fost sculptați cu grijă într-o placă de silex plat. Pe de altă parte, având în vedere tendința creierului uman de a identifica chipuri în modele care nu există, ar putea fi vorba de o interpretare greșită.
Dacă astfel de gravuri reprezintă o formă legitimă de operă de artă rămâne un fapt controversat, dar, în arheologie, la fel ca în artă, este bine să rămânem deschiși la orice posibilitate.
Vă mai recomandăm și:
Noi geoglife uriașe Nazca au fost descoperite de AI în deșertul peruan
Cum modifică schimbările climatice deciziile părinților?
Persoanele care împărtășesc gene cu Omul de Neanderthal reacționează diferit la medicamente
Cele mai vechi urme de pași făcute de Homo sapiens datează de acum 153.000 de ani