Rămășițele a trei noi victime ale dezastrului de la Pompeii, în urma erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr. au fost dezgropate recent.
Rămășițele scheletice ar proveni de la două femei și un copil în vârstă de aproximativ trei sau patru ani, care au murit în timp ce încercau să se adăpostească de erupția devastatoare într-o brutărie.
Noile victime ale dezastrului de la Pompeii au fost anunțate de reprezentanții Parcului Arheologic Pompeii. Alături de rămășițele umane, arheologii au mai dezvăluit că săpăturile au revelat o structură cu doi pereți cu fresce: unul înfățișându-l pe zeul mării Poseidon și pe Aminona, iar celălalt pe Apollo și Daphne.
Arheologii din proiect cred că structura a fost probabil o brutărie cu un cuptor, lângă o spălătorie folosită, notează IFL Science.
Descoperirile au fost făcute într-o zonă comercială a orașului numită Regio IX. Săpăturile de aici au început în 1888, dar au fost apoi amânate timp de peste un secol.
Vechiul oraș roman Pompeii a fost decimat în anul 79 e.n., atunci când vulcanul Vezuviu a erupt, ucigând mii de oameni din oraș și din așezările din apropiere precum Herculaneum, Oplontis și Stabiae.
A început într-o dimineață, după o serie de mici tremurături care au trecut în mare parte neobservate de localnici. Până la ora prânzului, o coloană uriașă de rocă vulcanică și gaze fierbinți fusese aruncată sus în stratosferă, într-o etapă cunoscută sub numele de faza pliniană. Resturile au căzut în cele din urmă peste clădiri timp de ore întregi, în timp ce cutremurele au continuat să zguduie așezările.
Piatra ponce albă găsită printre scheletele recent descoperite sugerează că acestea au fost ucise în timpul acestor prime etape ale erupției.
După această fază, un val imens de depozite stâncoase a căzut de pe marginea vulcanului, inundând orașul cu gaz fierbinte și materie vulcanică. Cel puțin 15-20% din populația orașului a murit în această etapă brutală prin asfixiere de către un flux de cenușă arzătoare și gaz.
După aproximativ două zile de activitate vulcanică violentă, stâncile și resturile de cenușă au cuprins complet orașul și locuitorii, lăsând în urmă o movilă uriașă de resturi care a rămas netulburată timp de peste 1.000 de ani.
A rămas așa până în secolul al XVI-lea d.Hr., atunci când au început să fie observate ruinele așezării demult pierdute. Secole mai târziu, arheologii încă fac cercetări la sit.
Secetele severe, o posibilă cauză a prăbușirii Civilizației de pe Valea Indului
O movilă funerară aparent goală ascunde o navă vikingă veche de 1.200 de ani
Statuie cu înfățișarea lui Buddha, găsită într-un oraș egiptean antic