Rămășițe umane, găsite într-o necropolă necunoscută, oferă noi indicii despre Moartea Neagră
Arheologii de la Universitat Autònoma de Barcelona (UAB) au găsit indicii de Yersinia pestis (Moartea Neagră) în rămășițele umane descoperite în necropola Cal Pa i Figues din Vilafranca del Penedès, Catalonia, Spania.
Moartea Neagră a fost o pandemie de ciumă bubonică care a avut loc în Eurasia de Vest și în Africa de Nord între 1346 și 1353.
Este cea mai fatală pandemie înregistrată în istoria omenirii, provocând moartea a 75-200 de milioane de oameni, atingând un maxim în Europa între 1347 și 1351, scrie HeritageDaily.
Boala este cauzată de bacteria Yersinia pestis, care poate infecta oamenii prin intermediul puricilor Xenopsylla cheopis.
O necropolă complet necunoscută
În timpul pandemiei de Moarte Neagră, a luat probabil o formă secundară, răspândită prin contact de la persoană la persoană prin aerosoli, provocând ciuma pneumonică.
Originea Morții Negre este contestată; cu toate acestea, dovezile genetice sugerează că Yersinia pestis a evoluat în urmă cu aproximativ 2.600 de ani în Munții Tian Shan, situați la granița dintre Kârgâzstan și China.
Rămășițele din necropola de la Cal Pa i Figues au fost descoperite în timpul lucrărilor de construcție pentru extinderea sediului Muzeului Culturilor Viticole din Catalonia (VINSEUM).
Au fost identificați aproximativ 129 de indivizi care datează din secolul al XIV-lea, dintre care 60 sunt minori.
Cea mai fatală pandemie înregistrată în istoria omenirii
Necropola a fost complet necunoscută până la descoperirea sa, fiind construită în apropierea a două spitale, pe o alee care a fost ulterior acoperită și construită deasupra. Datorită numărului mare de indivizi care se suprapun în morminte, cercetătorii sugerează că locuitorii din Vilafranca del Penedès au fost supuși unei perioade de mortalitate catastrofală, fără semne de conflicte sau leziuni.
În laboratorul de ADN al Unității de Antropologie Biologică a Universității a fost efectuat un studiu genetic și ADN pe 16 morminte, care a detectat ADN de Yersinia pestis la șapte dintre cei 16 indivizi analizați.
„Acest lucru nu înseamnă că ceilalți nu au murit din cauza infecției, ci doar că ADN-ul nu s-a păstrat”, a declarat Cristina Santos de la UAB. „A fost o sarcină dificilă din cauza degradării inerente a ADN-ului vechi, dar și din cauza amestecului de ADN uman și de posibili agenți patogeni cu ADN-ul din mediul înconjurător”.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Un studiu susține că „Moartea Neagră” nu ar fi ucis jumătate din populația Europei