O echipă de cercetare de la Universitatea din Cordoba (Spania) a descoperit, datorită unui vas, că Imperiul Roman mirosea a patchouli.
Echipa a identificat, pentru prima dată, compoziția unui parfum roman vechi de peste 2.000 de ani datorită descoperirii, la Carmona, a unui mic vas de unguent.
În urmă cu 2.000 de ani, în orașul roman Carmo (Carmona de azi), din provincia Sevilla, cineva a așezat un vas cu unguent într-o urnă funerară. Douăzeci de secole mai târziu, echipa de cercetare FQM346, de la Universitatea din Cordoba, condusă de profesorul de chimie organică José Rafael Ruiz Arrebola, în colaborare cu autoritățile din Carmona, a reușit să descrie din punct de vedere chimic componentele unui parfum care datează din secolul I d.Hr.
Rezultatele au fost publicate în revista Heritage într-un articol în care Ruiz Arrebola, alături de arheologul municipal din Carmona, Juan Manuel Román, și de cercetătorii Daniel Cosano și Fernando Lafont, împărtășesce întregul proces tehnic și științific prin care putem „mirosi” Imperiul Roman de altădată.
Resturile parfumului, descoperit în 2019 în timpul unei intervenții arheologice într-un mausoleu găsit în timpul construcției unei case pe Calle Sevillat, au fost păstrate și solidificate în interiorul unui vas sculptat în cuarț, care era încă perfect sigilat.
După cum explică Román, acesta era un mormânt colectiv, posibil aparținând unei familii bogate, și în care, pe lângă numeroasele obiecte legate de ritualurile funerare (ofrande și zestre), au fost găsite și urnele cinerare a șase indivizi adulți, trei femei și trei bărbați.
Într-una dintre urne, din sticlă, peste rămășițele osoase incinerate ale defunctului (în acest caz, o femeie între 30 și 40 de ani), fusese așezată o pungă de pânză (rămășițele acesteia fiind păstrate). Aceasta conținea trei mărgele de chihlimbar și un mic flacon de cristal (cuarț hialin), sculptat în formă de amforă, care conținea unguent, scrie Phys.org.
Recipientele de parfum obișnuiau să fie din sticlă suflată și, în rare ocazii, s-au găsit exemplare din acest material. Caracteristicile lor, sculptura dificilă și duritatea le-au făcut foarte valoroase și extrem de scumpe. Pe lângă unicitatea recipientului, aspectul cu adevărat extraordinar al descoperirii a fost că acesta a fost perfect sigilat și că în interior au fost păstrate reziduurile solide ale parfumului, ceea ce a făcut posibilă descoperirea faptului că o parte din Imperiul Roman mirosea a patchouli.
Ruiz Arrebola subliniază că utilizarea dolomitei (un tip de carbon) ca dop și a bitumului folosit pentru a sigila recipientul au fost cheia stării magnifice de conservare a piesei și a conținutului acesteia.
Pentru a stabili din ce este alcătuit parfumul, s-au folosit diferite tehnici instrumentale, cum ar fi difracția cu raze X și cromatografia în gaz, cuplată cu spectrometria de masă, printre altele. Potrivit lui Ruiz, din analize s-a putut stabili că dopul cilindric mic era din dolomită (calcar), iar pentru o potrivire perfectă și pentru etanșare sa s-a folosit bitum.
În ceea ce privește parfumul, au fost identificate două componente: o bază sau liant, care a permis păstrarea aromelor, și esența însăși; aceste constatări fiind conform descrierilor făcute de Pliniu cel Bătrân. În acest caz, baza a fost un ulei vegetal; eventual, după unele indicații reflectate în analiză, ulei de măsline, deși acesta nu a putut fi confirmat cu certitudine.
Iar esența? Potrivit rezultatelor analizelor chimice efectuate de Universitatea din Cordoba, Imperiul Roman mirosea a patchouli, un ulei esențial obținut dintr-o plantă de origine indiană, Pogostemon cablin, folosit la scară largă în parfumeria modernă, și a cărui utilizare în epoca romană nu era cunoscută.
Caracteristicile monumentale ale mormântului în care a fost găsit și, mai ales, materialul din care a fost realizat vasul care îl conținea, sugerează că acesta a fost un produs foarte valoros.
Acest studiu reprezintă o revelație în domeniul parfumeriei romane, în ceea ce privește utilizarea de patchouli ca ulei esențial. În prezent, se efectuează studii suplimentare asupra altor materiale unice (cum ar fi chihlimbarul, țesăturile și pigmenții utilizați în picturile murale) conservate în mausoleul Carmona.
Blestemul mumiei ar putea fi real, dar există și o explicație științifică
Test de cultură generală. În ce lună a fost înjunghiat Iulius Cezar?
Tezaur dublu de comori vikinge, descoperit lângă fortul lui Harald I al Danemarcei