Deși oamenii se schimbă și învață pe tot parcursul vieții, experții recunosc că anumite perioade de formare, cunoscute sub numele de ferestre de dezvoltare, sunt cruciale pentru dobândirea anumitor abilități. De exemplu, folosirea vocalizelor și a cuvintelor pentru a interacționa cu oamenii în primii ani de viață este esențială pentru învățarea limbajului de către copii.
Un studiu realizat de o echipă internațională de la UCLA, din România și Israel sugerează că ar putea exista o fereastră de dezvoltare și pentru abilitățile de raționament – primii 25 de ani de viață – și că mediul social, politic și economic influențează puternic modul în care aceasta dobândește aceste abilități.
Constatările lor sunt publicate în revista PLOS One.
Cercetătorii au descoperit că, după prăbușirea regimului comunist din România în 1989, creșterea rapidă a educației și a utilizării tehnologiei, precum și tranziția de la o singură sursă de informații (controlată de guvern) la surse diverse, au avut un efect puternic asupra modului în care oamenii, în special generațiile mai tinere, au gândit și au determinat veridicitatea. Procesul este cunoscut sub numele de „gândire epistemică”, conform Phys.org.
Gândirea epistemică variază de la gândirea absolutistă – credința că doar o singură afirmație poate fi corectă – până la gândirea multilaterală – credința că mai multe afirmații pot fi corecte, fiind doar o chestiune de opinie. În cele din urmă, gândirea evaluativă postulează că afirmațiile pot fi evaluate atât din punct de vedere logic, cât și din punctul de vedere al dovezilor.
„Fie că monitorizăm diverse surse de știri sau parcurgem un flux Twitter aglomerat, întâlnim în mod constant puncte de vedere diverse despre subiecte care variază de la politică la filme. Unele dintre aceste subiecte au o greutate infinit mai mare decât altele, dar, în cele din urmă, folosim același tip de mecanism atunci când decidem cum să dăm sens unor puncte de vedere contrastante”, a declarat primul autor al studiului, Amalia Ionescu, doctorandă în psihologie la UCLA.
În SUA, cercetările în domeniul psihologiei dezvoltării au arătat că, în mod obișnuit, copiii gândesc în termeni absolutiști, apoi progresează spre o gândire multilaterală și, uneori, în special printr-un nivel ridicat de educație și expunere la diverse experiențe și opinii, rezultă adulți care capabili să evalueze.
Ca să testeze tranziția modului de a gândi de la o etapă la alta, cercetătorii s-au concentrat asupra României, care, la sfârșitul anilor 1940 a devenit comunistă și s-a aliniat Uniunii Sovietice. Începând cu 1965, sub conducerea autoritară a lui Nicolae Ceaușescu, România a devenit din ce în ce mai izolată. După ce Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat în 1989, România s-a îndreptat spre democrație, a îmbrățișat economia de piață și a aderat la Uniunea Europeană.
Cum, s-au întrebat cercetătorii, este posibil ca această tranziție să fi afectat gândirea epistemică a românilor?
Concentrându-se pe trei cohorte de vârstă – cei născuți după Revoluție (acum în vârstă de 18-30 de ani), cei care și-au petrecut sfârșitul adolescenței și începutul vieții adulte sub regimul autoritar (45-59) și cei care au petrecut cel puțin 45 de ani sub regimul autoritar (75 de ani și peste) – autorii au prezentat respondenților scenarii în care două personaje aveau opinii contrastante. Apoi i-au întrebat pe respondenți: Care personaj are dreptate? Sau au amândoi dreptate? De ce?
Ei au constatat că a existat un grad mai mare de gândire absolutistă în rândul celor care au experimentat tranziția la democrație la vârsta mijlocie, mai degrabă decât într-o perioadă anterioară a vieții.
Majoritatea celor de 75 de ani sau mai în vârstă aveau tendința să citească sau să asculte știrile și să le ia ca atare, drept adevăr, „probabil pentru că, în cea mai mare parte a vieții lor, nu au avut decât un singur program de televiziune la care să se uite, iar toate cărțile, știrile, filmele și muzica se aflau sub cenzura comunistă”, a declarat coautorul Raluca Furdui, masterandă la Universitatea de Vest din Timișoara.
„În schimb, noi, cea mai tânără generație din studiul nostru – în prezent cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani – am fost provocați de profesorii noștri să ne exprimăm opiniile, să gândim critic și să verificăm informațiile”, a spus Furdui.
Cercetătorii au descoperit că tendința de e evalua lucrurile era cel mai frecvent întâlnită în rândul celei mai tinere generații, care avea și cel mai ridicat nivel de educație.
Nivelurile mai scăzute atât de educație formală, cât și de utilizare a rețelelor de social media au prezis niveluri mai ridicate de gândire absolutistă și niveluri mai scăzute ale tendinței de a evalua lucrurile.
Autorii au concluzionat că fereastra de dezvoltare a gândirii epistemice este deschisă în primii 25 de ani de viață, după care se închide încet, iar stilul de gândire epistemică al unei persoane se va schimba puțin mai târziu, la vârsta adultă.
Iar dacă în România, tendința de creștere a surselor de informare și de opinie a fost asociată cu democratizarea și deschiderea societății, în SUA, aplicarea fără discernământ a principiului conform căruia fiecare are dreptul la propria opinie a dus la crearea de „silozuri informaționale” și la o gândire absolutistă, conform cercetătorilor.
„În România, tranziția de la autoritarism la democrație a fost legată de un declin al gândirii absolutiste și de o creștere a evaluării ca formă de gândire. Dar, pe baza cercetărilor noastre, s-ar putea prezice că schimbarea opusă a mediului, spre mai mult autoritarism, ar duce la direcția opusă de schimbare, spre o gândire mai absolutistă”, a declarat coautorul Michael Weinstock, profesor asociat de educație la Universitatea Ben Gurion din Negev din Israel.
Cum ne afectează singurătatea memoria și abilitățile de gândire?
Ochii noștri pot păcăli creierul să facă presupuneri inexacte, arată un studiu
Muzeu al comunismului, amenajat într-o clădire a fostei fabrici de țigări din Sfântu Gheorghe
Ziua în care s-a născut psihologul care avea să revoluţioneze felul în care gândim