Erupția vulcanului Vezuviu a vaporizat locuitorii unui oraș roman antic

Atunci când vulcanul Vezuviu a erupt, în urmă cu aproape 2.000 de ani, orașul roman Pompeii și locuitorii săi au fost îngropați de vii, în cenușă. Orașul Herculaneum, aflat în apropiere, a fost distrus și puține urme ale locuitorilor săi au fost găsite vreodată.

Cel mai probabil, locuitorii au fost vaporizați într-o explozie de gaze și particule fierbinți, conform noilor cercetări efectuate de geologii de la Universitatea Roma Tre și Universitatea Federico II din Napoli, Italia, care au găsit dovezi ale acestui eveniment letal în lemnul carbonizat.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

În 2018, arheologii au descoperit primele dovezi convingătoare că unii locuitori din Herculaneum au avut parte de o moarte cumplită: țesuturile lor moi și sângele au fiert într-o clipă atunci când aceștia au fost loviți de căldura extremă a erupției vulcanice. Craniile lor au explodat de la interior.

Cercetarea a fost publicată în Scientific Reports.

Temperaturi extreme au lovit locuitorii din Herculaneum

În 2020, arheologii au descris un alt craniu dezgropat în sit. Acesta conținea fragmente dintr-un material sticlos care i-a făcut să creadă că victimei i s-ar fi vitrificat creierul.

Cu toate acestea, nu toată lumea a fost convinsă că locuitorii din Herculaneum au murit în acest fel. Temperaturile de aproximativ 500 de grade Celsius ar fi putut produce efectele macabre pe care le-au observat arheologii: creieri vitrificați, dinți crăpați, membre contractate, oase carbonizate și cranii rupte. Dar alte dovezi ale țesutului moale, conservate pe câteva coaste, au indicat temperaturi mai scăzute, potrivit Science Alert.

Geologul Alessandra Pensa de la Universitatea Roma Tre și colegii săi au încercat să reconstituie temperaturile extreme care au lovit orașul Herculaneum atunci când Vezuviu s-a activat în anul 79 d.Hr.

Aceștia au analizat cantitatea de lumină reflectată în 40 de mostre de lemn carbonizat, excavate în anii 1960 din cinci situri diferite din orașul antic.

Impactul termic al erupției vulcanului Vezuviu, estimat cu ajutorul cărbunelui

Acest „geotermometru” sugerează că temperaturile au depășit inițial 500 de grade Celsius și este posibil să fi ajuns până la 555 de grade Celsius atunci când primul nor de cenușă de scurtă durată al erupției a trecut prin Herculaneum, care este situat la poalele Muntelui Vezuviu, mai aproape decât Pompeii.

„Cărbunele s-a dovedit singurul agent care a putut înregistra evenimentele termice extreme multiple și efemere, dezvăluind astfel pentru prima dată impactul termic real al erupției din 79 d.Hr.”, au scris cercetătorii.

Valurile termice ulterioare ale erupției au transportat mai multă cenușă și resturi la temperaturi ușor mai scăzute, între 390 și 465 grade Celsius și între 315 și 350 grade Celsius.

Denumirea tehnică pentru aceste fluxuri succesive este cea de curenți de densitate piroclastică diluată – curenți turbulenți și imprevizibili, care se agață de sol și care se deplasează cu viteze de sute de metri pe secundă. Astfel, nu doar temperaturile ridicate ale acestora por fi mortale, ci și combinația dintre presiunea dinamică, gazele acide și sufocarea prin inhalarea cenușii, potrivit cercetătorilor.

Posibilitatea ca vulcanul Vezuviu să erupă din nou

Deși din Herculaneum nu a mai rămas mare lucru astăzi, sfârșitul dramatic al orașului servește drept avertisment cu privire la potențialul vulcanului Vezuviu de a erupe din nou.

Cercetătorii sugerează că acele clădiri din „zona roșie” a vulcanului Vezuviu – unde locuiesc aproximativ 700.000 de persoane – ar trebui consolidate, astfel încât să îi protejeze pe locuitori de impactul termic al unor eventuale erupții viitoare, în cazul în care aceștia nu ar putea fi evacuați la timp.

În cazul unui alt val de nor de cenușă, „potențialul de supraviețuire depinde în mod critic de capacitatea adăposturilor de a preveni infiltrarea gazului fierbinte”, au concluzionat aceștia.

Vă mai recomandăm și: 

Erupția vulcanică submarină Tonga, o erupție record: înălțimea sa a ajuns la 56 de kilometri

Broască țestoasă gestantă, veche de 2.000 de ani, descoperită la Pompeii. Rămășițele îi surprind pe arheologi

O „carte pierdută”, veche de 2.000 de ani, care descrie viața lui Alexandru cel Mare, descifrată cu Inteligența Artificială

Arheologii ar fi găsit singura jucărie sexuală romană în mărime naturală cunoscută până în prezent