Faimoasele bronzuri din Benin au fost făurite din alamă germană

Printre cele mai controversate artefacte aflate în muzeele britanice și americane, bronzurile din Benin reprezintă o colecție de mii de opere de artă africană, create de fierari nigerieni Edo între secolele al XIV-lea și al XIX-lea. 

În timp ce discuțiile privind repatrierea relicvelor continuă, cercetătorii au descoperit, în sfârșit, sursa metalului din care au fost forjate piesele.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

Timp de mulți ani, cercetătorii au suspectat că bronzurile din Benin ar fi putut fi create prin topirea unor inele de alamă numite manilla, care au fost expediate în Africa de Vest în număr mare odată cu deschiderea comerțului portughez în secolul al XV-lea. Lipsite de orice funcție aparentă în societățile europene, manilla au fost produs exclusiv pentru a fi folosite ca monedă în Africa, iar sursele istorice sugerează că negustorii locali erau foarte selectivi cu privire la inelele pe care le acceptau, potrivit IFL Science.

Industria de alamă bine stabilită din Renania

Cercetătorii au analizat 64 de exemple de manilla, recuperate de pe cinci epave din Europa și Africa, precum și din trei situri terestre.

Autorii au explicat faptul că „rapoartele izotopilor de plumb ale inelelor manilla din epavele din secolele XVI-XVII prezintă asemănări mai puternice cu cele ale bronzurilor din Benin decât cele ale inelelor manilla ulterioare”. Acest lucru este important, deoarece sursa de alamă pentru fabricarea acestor manilla este posibil să se fi schimbat în secolul al XVIII-lea, când minele britanice au obținut controlul asupra industriei.

Metalul din inelele manilla provenite din Marea Britanie nu se potrivește cu cel din bronzurile din Benin, ceea ce poate explica de ce studiile anterioare nu au reușit să stabilească o legătură între inelele de alamă europene și sculpturile Edo. Cu toate acestea, analiza chimică a inelelor manilla anterioare a arătat că acestea „se potrivesc bine din punct de vedere izotopic cu minereurile de plumb-zinc din Renania germană, ceea ce face probabil ca acestea să fi fost produse de industria de alamă bine stabilită din acea regiune anume”.

Cu alte cuvinte, bronzurile din Benin au fost probabil realizate din primele inele manilla care au fost produse folosind alamă germană, dar nu și din manilla de mai târziu, care conțineau alamă britanică.

„Acest studiu identifică definitiv Renania ca fiind principala sursă de manilla la deschiderea comerțului portughez. Milioane de astfel de artefacte au fost trimise în Africa de Vest, unde probabil au prezentat principala, practic singura sursă de alamă pentru turnătorii vest-africani între secolele XV și XVIII, servind inclusiv ca sursă principală de metal pentru bronzurile din Benin”, au concluzionat autorii.

Bronzurile din Benin, cele mai cunoscute opere de artă antice din Africa de Vest

Amplasate în Palatul Regal al Regatului Benin, multe dintre aceste opere de artă din metal au fost ulterior jefuite de membrii unei expediții britanice în 1897. Deși unele au fost returnate de atunci, altele au rămas în muzee din întreaga lume.

„Bronzurile din Benin sunt cele mai cunoscute opere de artă antice din toată Africa de Vest. De unde provine alama lor a fost mult timp un mister. În cele din urmă, putem să dovedim ceva neașteptat: alama folosită pentru capodoperele din Benin, despre care s-a crezut mult timp că provine din Marea Britanie sau din Flandra, a fost extrasă din vestul Germaniei. Inelele manilla din Renania au fost expediate la peste 6.300 de kilometri, până la Berlin”, a explicat autorul studiului, Tobias Skowronek.

Vă mai recomandăm și: 

Oțelul „verde” creează apă în loc de dioxid de carbon ca produs secundar

Cel mai rar și mai scump metal prețios nu este aurul!

Astronomii au descoperit galaxii bogate în metale în Universul timpuriu

Colier asociat cu Henric al VIII-lea, vechi de 500 de ani, găsit de căutătorii de metale