Oamenii antici mâncau melci uriași în urmă cu 170.000 de ani
Dacă vă întrebați când au început oamenii să mănânce melci, un studiu vine cu răspunsul: cu peste 100.000 de ani în urmă, oamenii antici mâncau melci uriași.
O echipă de cercetători de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg (Africa de Sud), a găsit fragmente de cochilii de melci de uscat din familia Achatinidae, care pot crește până la 16 centimetri lungime, la Border Cave, situată pe o stâncă lângă granița Africii de Sud cu Eswatini.
Situl a fost excavat de mai multe ori începând cu anii 1930, dar fragmentele de cochilii au fost găsite în timpul lucrărilor efectuate între 2015 și 2019.
Bucățile de cochilii, recuperate într-o relativă abundență, au apărut în mai multe straturi de sedimente datând cu 70.000-170.000 de ani în urmă. De asemenea, acestea aveau o gamă largă de culori, „de la bej lucios la maro și gri mat”, scriu autorii, care apare atunci când cochilia este încălzită.
Potrivit echipei, animalele nevertebrate, cum ar fi melcii, reprezintă mai mult de 95% din biodiversitatea Pământului, dar sunt adesea trecute cu vederea în cercetările arheologice. Acest lucru este cauzat de faptul că acestea sunt considerate în mare măsură neimportante pentru înțelegerea istoriei comportamentului uman, scrie IFL Science.
Acest lucru este agravat de cât de mici sunt majoritatea exemplarelor, ceea ce înseamnă că au mai puține șanse de a supraviețui în evidența arheologică. Dar melcii pot fi o excepție utilă datorită cochiliilor lor.
De ce apar melcii în săpăturile arheologice?
Melcii de uscat pot apărea în săpături fie pentru că se găsesc în mod natural în zonă, unde se îngroapă în sol pentru a evita deshidratarea, fie pentru că au fost introduși prin intervenție umană, cum ar fi pentru hrană sau pentru a le folosi cochilia în diferite scopuri (pentru bijuterii sau practici religioase).
Alte cercetări au arătat că consumul de melci apare în săpături datate cu aproximativ 30.000 de ani în urmă în Europa și cu aproximativ 40.000 de ani în urmă în Africa. Acest lucru reprezintă o „diferență uriașă” în rezultatele studiului actual, a declarat Marine Wojcieszak, autoare a studiului.
„Moluștele terestre sunt o sursă excelentă de nutrienți”, scriu autorii, „sunt ușor de prins și colectarea lor nu e periculoasă, pot fi păstrate ceva timp înainte de a fi consumate, sunt ușor de preparat și de digerat atât timp cât omul stăpânește focul”.
Având în vedere că homininii folosesc focul de cel puțin 400.000 de ani, este ușor de văzut cum cele mai recente descoperiri se încadrează în tărâmul posibilității. De fapt, există dovezi că oamenii găteau pește acum peste 780.000 de ani.
Oamenii antici mâncau melci uriași?
Pentru a-și testa ipoteza conform căreia oamenii antici mâncau melci uriași gătindu-i, echipa a luat cochilii de la melcii moderni și le-a spart în fragmente. Fragmentele au fost de diferite dimensiuni și culori și au fost încălzite experimental pentru perioade de timp cuprinse între 5 minute și 36 de ore. Acest lucru a oferit o sursă valoroasă de comparat cu omologii lor preistorici.
Expunerea la temperaturi mai ridicate și la perioade mai lungi de încălzire le-a dat fragmentelor anterior albe o nuanță mai „albă ca zăpada”, în timp ce mostrele de bej și maro au devenit albe și gri. Procesul de încălzire a îndepărtat și luciul cochiliilor, deoarece materia organică responsabilă pentru această strălucire din structura cochiliilor a fost arsă.
Cochiliile au prezentat, de asemenea, semne extreme de micro-fisurare, care este cauzată de încălzire. Aceleași modele au fost prezente și pe cochiliile preistorice găsite în situl din Africa de Sud.
„Analiza microscopică a cochiliilor moderne încălzite și a specimenelor arheologice de la Border Cave arată că acestea au în comun caracteristici rezultate din expunerea la căldură, și anume micro-fisurare și aspectul unei suprafețe mate”, spun autorii.
„Această descoperire și faptul că majoritatea specimenelor arheologice derivă din caracteristici de ardere demonstrează că aceste fragmente de cochilii au fost cel mai probabil încălzite”, mai spun aceștia.
O privire către viața socială a oamenilor antici
Deși posibilitatea ca cochiliile să fi apărut la fața locului prin comportament natural (melci care s-au îngropat în sol, unde au fost încălziți accidental de un foc) nu poate fi exclusă, dar intervenția umană pare să fie cea mai probabilă cauză.
Această idee este întărită de rămășițele altor potențiale alimente, cum ar fi semințe și oase, care au fost găsite în apropiere, a declarat Wojcieszak. În plus, peștera în sine este prea izolată pentru ca resturile de mâncare să apară singure.
Rezultatele nu ne spun doar că oamenii antici mâncau melci uriași, ci ne oferă și „o privire asupra vieții sociale potențial complexe a Homo sapiens timpurii”, concluzionează autorii.
Studiul este publicat în Quaternary Science Reviews.
Vă recomandăm să citiți și:
A fost Stonehenge un calendar preistoric? Un studiu susține că nu
Cum credeau filosofii și mitologia Greciei Antice că va fi sfârșitul lumii?
2.000 de capete de berbec mumificate, descoperite la templul lui Ramses al II-lea