O fosilă rară a dezvăluit noi informații despre evoluția care a dus la apariția unora dintre cei mai vechi dinozauri care au dat naștere strămoșilor păsărilor. Fosila a arătat cercetătorilor că unii dintre acești dinozauri ar fi putut emite sunete asemănătoare păsărilor din Cretacic.
Aceasta este considerată cea mai veche fosilă laringiană cunoscută de știință, potrivit cercetătorilor. Analiza asupra sa dezvăluie că un dinozaur cu armură țepoasă avea corzi vocale numai bune pentru a produce sunete de pasăre, potrivit IFL Science.
Specimenele antice cu corzi vocale ca acesta sunt extrem de rare, deoarece aceste țesuturi respiratorii nu supraviețuiesc în mod normal ca să ajungă în arhiva fosilă. În mod surprinzător, laringele unui Ankylosurus, Pinacosaurus grangeri s-a păstrat încă de acum aproximativ 84 – 72 de milioane de ani.
Cercetarea a fost publicată Communications Biology.
Fosila rară a fost identificată inițial ca fiind o altă caracteristică a gâtului dinozaurilor care nu aveau nimic din constituția unei păsări, dar noua lucrare a scos la iveală că această fosilă este de fapt un laringe, cea mai veche fosilă de acest fel.
Păsările au un set foarte specific de echipamente respiratorii, fiind numit sirinx și se găsește la baza traheei. Asta permite păsărilor să emită sunete fără să aibă nevoie de corzile vocale întâlnite la mamifere.
Există trei funcții cheie ale laringelui în regatul animalelor, respectiv: protecția căilor respiratorii, modularea respirației și comunicarea acustică. În cazul lui Pinacosaurus însă, nu pare că laringele ar fi prea bun pentru a închide glota (pentru a ține materialele străine în afara laringelui).
Specimenul de Ankylosaurus studiat nu avea un sirinx, dar avea un laringe la fel de mare și cinetic, despre care cercetătorii spun că ar fi menținut glota deschisă. Prin urmare, laringele acestuia ar fi fost util în reglarea fluxului de aer asemănător cu cel al păsărilor, în special la modfiicarea unui sunet.
Per total, au existat patru caracteristici ale laringelui Pinacosaurusului asemănătoare cu laringele păsărilor precum papagalii și paseiformele.
Descoperirea este un prim pas spre înțelegerea modului în care aparatele vocale ale tetrapodelor au evoluat în cele din urmă în structurile respiratorii pe care le vedem la păsările și reptilele moderne.
În ceea ce privește sunetele pe care le-ar fi putut scoate, structura a dat probabil naștere unor „chemări puternice și explozive ca la reptilele vocale și la păsări”, au scris autorii. Ei ar fi folosit aceste vocalize într-un mod similar cu cel al animalelor moderne, pentru a face curte și pentru apelurile parentale, precum și pentru a se apăra de prădători și pentru a-și apăra teritoriul de intruși.
Așadar, dacă vreți să auziți sunetele Cretacicului, poate ar fi bine să stați de vorbă cu un papagal.
Creierul spinozaurilor, surprinzător de similar cu cel al altor dinozauri
Fosilele dezvăluie dinozaurii din Patagonia preistorică
Cercetătorii au găsit fosila unui dinozaur cu tot cu piele
O fosilă găsită în China întărește asemănările genetice dintre păsări și dinozauri