Masacrul de la Bistrița. Ziua în care Nicolae Ceaușescu a împușcat 24 de urși

Vânătorile la care a participat Nicolae Ceaușescu au rămas celebre până în ziua de azi. Însă, dictatorul comunist era departe de a se încadra în noțiunea de vânător, pentru el nu conta ce împușca, ci mai degrabă cât împușca. Prea multe animale, inclusiv din speciile protejate, au căzut răpuse de gloanțele trase de el. O vânătoare a rămas celebră din cauza numărului imens de urși uciși de dictatorul comunist. În doar câteva ore, nu mai puțin de 24 urși au căzut sub ploaia de gloanțe trase de Nicolae Ceaușescu.

Rezervația de urși Cușma este situată în partea de nord-est a județului Bistrița-Năsăud. Prin specificul geografic al zonei și prin condițiile naturale deosebit de favorabile pentru atragerea și concentrarea urșilor, această rezervație constituie un unicat în România și poate chiar în Europa.

Datorită numărului mare de urși existenți aici, cât și a faptului că terenul din rezervație era unul destul de accesibil, domeniul de vânătoare se număra printre preferatele lui Ceaușescu. Aici a vânat Nicolae Ceaușescu și în ziua de 15 octombrie 1983.

Pentru ca totul să meargă perfect au fost mobilizați pentru gonirea urșilor peste 400 de oameni și 100 de lucrători din Miliție și Securitate, care s-au împărțit în trei echipe de gonași ce urmau să participe la patru goane. La nicio altă vânătoare de a lui Ceaușescu nu s-a mai mobilizat un număr așa mare de oameni.

În prima goană, Ceaușescu a împușcat trei urși

S-a scris mult despre vânătorile la care a participat dictatorul comunist, dar puțini oameni au fost prezenți la vânătoare alături de Ceaușescu. Inginerul silvic Vasile Crișan a fost unul dintre oamenii care a lucrat la organizarea multor partide de vânătoare pentru Nicolae Ceaușescu. Vasile Crișan a povestit, în cartea „La vânătoare cu Ceaușescu”, cum s-a desfășurat partida de vânătoare de la Cușma.

„La ora 9.30, elicopterul prezidențial care l-a adus pe Ceaușescu a aterizat pe una dintre pistele asfaltate de lângă casa de vânătoare. După aproximativ un minut, a aterizat şi cel de-al doilea elicopter militar, în care se găseau cei trei invitați ai lui, Constantin Dăscălescu, Emil Bobu şi Iosif Banc, precum şi însoțitorii şi aghiotanții din garda personală.

Cel de-al treilea elicopter, care o aducea pe coana Leana şi pe soțiile celor doi invitați, urma să sosească la ora 12.00. (…) La ora 10.00 s-a făcut îmbarcarea în mașinile de teren şi s-a plecat la prima goană.

Ceaușescu s-a urcat în standul în care, cu trei seri în urmă, mi se ridicase mie părul cu pălărie cu tot. Prima goană a pornit cu gălăgie mare, cu focuri de armă şi cu bubuiturile câtorva petarde. Cei peste 150 de gonași erau așezați în semicerc, acoperind şi flancurile până la linia de standuri.

După o jumătate de oră de la începerea goanei, s-au auzit primele focuri de armă, semn că unii urșii au ajuns la linia de standuri. Desigur că trăsese Ceaușescu pentru că, pe de o parte, ceilalți doi invitați nu îndrăzneau să tragă înaintea șefului, iar pe de altă parte, bubuiturile focurilor de armă dublu express de calibrul 375 erau inconfundabile.

Goana decurgea normal. Au urmat alte şi alte focuri de armă trase de Ceaușescu, poate peste cincisprezece. La sfârşitul goanei ne-am dus cu toții spre standul șefului să vedem câți urși au căzut. Patru oameni târau deja un urs care căzuse la 30-40 de metri de stand. Alți doi urși au fost aduși la standul lui. Deci, în total căzuseră doar trei urși de mărime mijlocie. În afara acestora, alți doi urși au plecat răniți, lăsând în urma lor stropi mari şi rari de sânge. Ceaușescu nu prea era mulțumit de rezultat. Nu era mulțumit pentru că, din cei 7 urși pe care i-a văzut, 4 au trecut prin dreapta lui pe flanc, unde pădurea era ceva mai deasă şi nu permitea un tir precis cu arma”, povestește Vasile Crișan.

„Rezultatele” goanei a doua și a treia au fost ceva mai bune, dar, deși împușcase șapte urși, Ceaușescu era și nu prea era mulțumit. Se aștepta la mai mult.

„Ceaușescu trăgea aproape încontinuu. Totul semăna cu scenele de război văzute numai în filme”

La a patra goană și ultima au participat toți gonașii, iar urșii au fost redirecționați spre standul de vânătoare al dictatorului.

„Ceaușescu trăgea aproape încontinuu zeci de cartușe cu cele două arme aproape dublu express. Totul semăna cu scenele de război văzute numai în filme. Urșii din goană alergau în toate direcțiile, încercând să iasă din încercuire. Zadarnic, pentru că erau ca într-o cușcă, aveau șanse minime de scăpare. Am încercat să-i număr, dar a fost imposibil. Era un du-te-vino continuu, cu apariții în luminișuri sau intrări în desișuri. Cu toate acestea, am apreciat că în goană sunt peste 20 de urşi. Dar, pe măsură ce gonașii înaintau, numărul urșilor scădea văzând cu ochii.

Focul ucigător, puternic şi continuu trimis de Ceaușescu din cele patru țevi de `Holland & Holland`, curma rând pe rând viața celor mai mulți dintre urşi. Puțini au scăpat cu viață. Parte din ei au plecat să-şi vindece rănile sângerânde sau să moară ulterior, cine ştie prin ce văgăuni. (…) După terminarea goanei, a început operațiunea de scoatere din văi şi de pe versanți a urșilor căzuți”.

Dictatorul comunist aștepta să fie preamărit pentru uciderea urșilor

În continuare, Vasile Crișan povestește că „oamenii trăgeau din greu de urșii morți şi împrăștiați pe o rază de 50-60 de metri” în jurul standului principal. „Rezultatul acestei goane a fost de-a dreptul senzațional. S-au împușcat 14 urși. În sfârșit, Ceaușescu era foarte mulțumit! Se plimba printre urșii așezați pe iarbă, îi examina pe fiecare, căutând locul în care au fost împușcați şi făcând aprecieri privind mărimea şi punctajul blănurilor.

Rând pe rând se uita în ochii celor prezenți, așteptând să fie lăudat şi preamărit pentru această `realizare` extraordinară. Din când în când, întorcea capul spre casa de vânătoare Dealu Negru, de pe terasa căreia soția sa, Elena, şi soția prim-secretarului Marina de la județ urmăreau întregul spectacol al ultimei goane”.

Urșii împușcați în cele patru goane au fost transportați la casa de vânătoare, unde s-a amenajat tabloul de vânat. Toți cei 24 de urși au fost așezați pe burtă cu labele întinse și în ordinea mărimii. Apoi, Ceaușescu și anturajul său au admirat și fotografiat animalele ucise. Masacrul de la Bistrița se terminase.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum a instituit Ceauşescu „starea de necesitate” ca urmare a „acţiunilor irendentise”

Viața Zoiei Ceaușescu, singura fiică a soților Ceaușescu

Casa Poporului, cea mai faimoasă creație a lui Nicolae Ceaușescu

Violeta Andrei, frumoasa actriță pe care Elena Ceaușescu a urât-o până la moarte