Când și cum a avut loc prăbușirea Imperiului Roman de Apus?

„Căderea Romei” se referă, de obicei, la prăbușirea Imperiului Roman de Apus din secolul al V-lea d.Hr. Dar istoricii nu au ajuns la un consens cu privire la data producerii evenimentului, și nici asupra cauzelor. De asemenea, unii cercetători susțin că Imperiul Roman a rezistat până la căderea sa în Orient, secole mai târziu. 

La apogeul său, în jurul anului 100 d.Hr., Imperiul Roman se întindea din Marea Britanie, Franța și cea mai mare parte a Germaniei din nord-vest până în Egipt, Israel, Iordania în sud-est și până în ceea ce reprezintă astăzi Maroc, Spania, România, Armenia și Iraq. Împărații de mai târziu l-au împărțit în teritorii mai ușor de gestionat, rezultând Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de Răsărit. Dar la sfârșitul secolului al V-lea d.Hr., Imperiul Roman de Apus, din Marea Britanie până în Italia, s-a prăbușit și a fost înlocuit de un amestec de regate „barbare”, potrivit Live Science.

„O parte a căzut în fața invadatorilor, iar o parte s-a dezintegrat. Ce diferență a făcut acest lucru pentru oamenii din teritoriu este o discuție disputată”, a declarat Bryan Ward-Perkins, istoric la Universitatea Oxford, Marea Britanie.

Căderea Romei, sub asediul vizigoților

Unii istorici consideră că 24 august 410 este data decisivă a „căderii Romei”. La această dată, o armată de vizigoți a prădat orașul, pentru prima dată de când fusese invadat de gali în timpul primei Republici Romane, cu aproape 800 de ani mai devreme. Vizigoții (goții occidentali) au fugit de invaziile hunilor din Europa de Est în secolul al IV-lea. Dar în 378, după ce au învins o armată romană în bătălia de la Adrianopol (astăzi Edirne, Turcia), vizigoții au primit pământuri la granița de nord a imperiului pentru a le controla și a se apăra de invadatori.

Totuși, câteva decenii mai târziu, aceștia au început din nou să atace Imperiul. În anul 408 au invadat Italia, iar în 410 au asediat și prădat Roma.

În această perioadă, Imperiul Roman își avea centrul la Constantinopol, în est, și chiar și împărații romani occidentali trăiau la Milano (numit pe atunci Mediolanum) sau la Ravenna, în nordul Italiei. Însă Roma era „orașul etern” și inima sacră a Imperiului, iar mulți dintre locuitori au considerat că acesta este sfârșitul.

„Șocul cultural a fost răsunător… dar impactul practic pare limitat”, a declarat William Bowden, profesor de arheologie romană la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

Multe monumente și clădiri emblematice au rămas neatinse și, deoarece vizigoții erau creștini, au permis oamenilor să se refugieze în biserici. Vizigoții s-au retras din Italia câțiva ani mai târziu.

Sfârșitul oficial al Imperiului Roman de Apus

Alți istorici consideră că sfârșitul oficial al Imperiului Roman de Apus a avut loc câteva decenii mai târziu, la 4 septembrie 476, atunci când Odoacru, primul rege barbar al Italiei, l-a forțat pe tânărul împărat Romulus Augustulus să abdice. Odoacru a fost un general roman de origine germanică, care a mărturisit loialitate față de Imperiul Roman de Răsărit și l-a luat pe Romulus în captivitate la Ravenna, după ce l-a învins pe tatăl tânărului de 16 ani în luptă.

Totuși, Odoacru nu l-a ucis pe Romulus. Din cauza tinereții sale însă, i s-a acordat o pensie și a fost trimis să locuiască la rude. Odoacru a domnit de la Ravenna până în 493, când a fost ucis de o armată invadatoare de ostrogoți, goți orientali, condusă de liderul lor, Theodoric cel Mare, care a întemeiat un nou regat puternic în Italia.

„Este un moment important. Odoacru a trimis veșmintele imperiale ale Occidentului înapoi la Constantinopol, împreună cu o delegație a Senatului Romei, iar delegația a spus Nu mai este nevoie de un împărat în Occident”, a declarat Peter Heather, istoric la King’s College London.

În această perioadă, multe regiuni ale Imperiului de Apus au devenit deja regate independente. Cu toate acestea, până în secolul al V-lea, d.Hr. centrul de greutate al imperiului s-a mutat spre est, la Constantinopol, în prezent Istanbul.

Deși Constantinopolul a căzut în fața turcilor în 1453, Heather îi vede declinul în timpul invaziilor arabe din 632 până în 661, când aceștia au cucerit Egiptul, Levantul și părți din Anatolia de la Imperiul Roman de Răsărit.

Vă mai recomandăm și: 

Un desen vechi de 2.200 de ani din Roma antică ilustrează un servitor care poate părea ciudat astăzi

Roma Antică: de la oraș la imperiu, în 600 de ani

Ziua în care cuceritorul Mehmed al II-lea a îngenuncheat Constantinopolul

Când a fost schimbată denumirea orașului Constantinopol în Istanbul?