Un mare oraș medieval avea un sistem de apă ingenios pe timp de secetă

Marele Zimbabwe a fost primul mare oraș din Africa de Sud, loc în care, la apogeul său, au locuit 18.000 de oameni. Cu toate acestea, nimeni nu știe exact de ce acesta se află acum în ruine. 

Dispariția metropolei medievale, cândva înfloritoare, este pusă pe seama secetei și a unui climat secetos, dar arheologii au găsit recent dovezi ale unei conservări atente a apei în mijlocul ruinelor, conform Science Alert.

• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni
• Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: „Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. Aaa,…

O echipă de cercetători din Danemarca, Africa de Sud, Anglia și Zimbabwe susține că o serie de depresiuni mari, circulare, cunoscute sub numele de gropi „dhaka”, descoperite în jurul orașului, nu au fost folosite pentru a dezgropa argilă, așa cum credeau experții, ci pentru a capta apă. Studiul lor a fost publicat în Anthropocene.

Gropile „dhaka”, păstrătoarele apelor de băut în timpul secetei

La baza câtorva versanți, de exemplu, stau numeroase gropi „dhaka”, plasate strategic ca să capteze ploaia și apele subterane.

Prin colectarea apei de ploaie și prin izolarea unor părți ale unui râu sau ale unui curs de apă, cercetătorii susțin că, oamenii care au trăit aici cândva, ar fi putut să se asigure că apa era bună de băut și pentru agricultură în majoritatea timpului din an, chiar și în sezonul de secetă.

Noua perspectivă asupra gropilor „dhaka” din Marele Zimbabwe a fost posibilă prin utilizarea scanării laser aeropurtate pentru a studia principalele caracteristici ale sitului, chiar și în locuri cu vegetație densă.

Valorile culturale ale apei unei comunități

În perioada de glorie a Marelui Zimbabwe, între secolele al XI-lea și al XV-lea, orașul era populat de elite conducătoare, lideri religioși, meșteșugari și comercianți, toți aceștia împărțind apa de izvor și de ploaie într-un sistem integrat și sensibil.

În timpul sezonului ploios, experții spun că unele zone ale orașului ar fi devenit umede și mlăștinoase. Aceste locații par să fi fost perfecte pentru extragerea argilei în vederea construirii de case. În perioadele mai uscate, unele dintre aceste cariere par să fi fost transformate în rezervoare pentru a colecta apele subterane și scurgerile de pe dealurile din jur.

„Privite împreună, noile înregistrări arată că formele fizice, funcțiile ecologice și valorile culturale ale apei, toate au modelat și au fost modelate de modul în care comunitățile au abordat, gestionat și conservat apa”, au scris autorii.

Intrarea în ruină a Marelui Zimbabwe, pusă pe seama schimbărilor climatice

Astăzi, se cunosc foarte puține despre istoria Marelui oraș Zimbabwe. Este încă posibil ca orașul să fi intrat în colaps din cauza schimbărilor climatice, chiar și cu un astfel de sistem de apă atât de atent coordonat.

Înainte ca arheologii să poată spune exact ce s-a întâmplat cu primul oraș al Africii de Sud și cu oamenii lui sunt necesare cercetări suplimentare.

Vă mai recomandăm și: 

Și elefanții din Zimbabwe au început să moară în condiții misterioase

O singură albină din Africa de Sud a creat o armată nemuritoare de milioane de clone

Unul dintre cei mai buni candidați din Sistemul Solar pentru viața extraterestră prezintă semne de apă lichidă

Apa de ploaie: ce conține și de ce e periculos să o bei?