Lucrările la metroul din Salonic scot la lumină istoria bogată a orașului antic

Lucrările la metroul din Salonic, al doilea cel mai mare oraș din Grecia, au dus la descoperirea a nenumărate comori arheologice din orașul antic.

Salonic a fost fondat în jurul anului 315 î.Hr. de către regele Cassander al Macedoniei, care a numit orașul după soția sa, Salonic, sora vitregă a lui Alexandru cel Mare, servind drept port principal pentru regiunile Macedonia și Tracia din Grecia de astăzi.

După căderea Regatului Macedoniei în anul 168 î.Hr. orașul a fost redenumit Tesalonic de către Republica Romană, apărând ca un important nod comercial pe Via Egnatia, un drum roman care lega Bizanțul (mai târziu Constantinopolul) de Dyrrhachium.

Odată cu împărțirea Imperiului Roman în tetrarhie de către împăratul Dioclețian în anul 293 d.Hr., Salonic a devenit capitala teritoriului condus de Galerius Maximianus Caesar, care a construit numeroase clădiri publice și de stat, inclusiv un palat imperial, un nou hipodrom, un arc de triumf și un mausoleu.

Salonic, fondat în jurul anului 315 î.Hr. de regele Cassander al Macedoniei

Încă din primii ani ai Imperiului Bizantin, Salonic a fost considerat al doilea oraș din Imperiu după Constantinopol, cu o populație de 150.000 de locuitori la mijlocul secolului al XII-lea d.Hr. sub conducerea împăraților Komnenoi.

În timpul construcției stațiilor Venizelos și Agia Sophia de la noul metrou din Salonic, situate în limitele centrului istoric al orașului, arheologii au descoperit peste 130.000 de comori arheologice din diferite perioade ale istoriei Salonicului.

Metroul urmează axa principalului bulevard istoric care traversa Salonic, care începea la Poarta de Aur (Porta Aurea), actuala Piață Vardario, și se termina la Poarta Kassandriotik, actuala Piață Syntrivani.

Salonic a fost considerat al doilea oraș din Imperiu după Constantinopol

Echipa care efectuează săpături la Stațiunea Venizelos a descoperit un decumanus (un drum orientat spre est și vest, care era una dintre principalele artere de circulație prin oraș), precum și un bulevard bizantin și rămășițele arhitecturale ale unor clădiri din secolele XV-XVII.

Săpăturile de la stația Agia Sophia au scos la iveală fundațiile unor clădiri elenistice și romane.

Printre acestea se numără un nimfeu, o piață pavată cu marmură, un mozaic de mari dimensiuni cu modele geometrice, un drum pavat cu colonade, o baie încălzită de un sistem hypocaust (încălzire prin pardoseală) și un șir de magazine și ateliere din perioada bizantină, scrie HeritageDaily.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Arheologii au dezgropat un călugăr bizantin înlănțuit cu inele de fier

Arheologii au făcut noi descoperiri uimitoare la templul lui Khnum din Egipt

Ce au descoperit arheologii despre schimbările climatice din trecut?

Arheologii au descoperit rămășițe umane de la un sacrificiu într-o mlaștină antică