Inelele arborilor dezvăluie motivul pentru care hunii lui Atilla au atacat Imperiul Roman
Un studiu al inelelor arborilor sugerează că popoarele hunice care au migrat spre vest în Eurasia, au trecut de la agricultură la păstorit și au devenit violenți, jefuind ca răspuns la seceta severă din provinciile de frontieră dunărene ale Imperiului Roman.
Ungaria tocmai a cunoscut cea mai secetoasă vară de când au început măsurătorile meteorologice, devastând terenurile agricole de obicei productive ale țării.
Arheologii sugerează acum că este posibil ca, de fapt, condiții similare din secolul al V-lea să fi încurajat crescătorii de animale să devină jefuitori, cu consecințe devastatoare pentru Imperiul Roman.
Studiul susține că perioadele de secetă extremă din anii 430 – 450 d.Hr. au forțat popoarele hunice să adopte noi strategii pentru a se proteja împotriva provocărilor economice severe, scrie HeritageDaily.
Autorii, profesorul asociat Susanne Hakenbeck de la Departamentul de Arheologie din Cambridge și profesorul Ulf Büntgen de la Departamentul de Geografie al universității, au ajuns la concluziile lor după ce au evaluat o nouă reconstrucție hidroclimaterică bazată pe inelele arborilor, precum și dovezi arheologice și istorice.
Seceta i-ar fi transformat pe huni în barbari
Incursiunile hunilor în Europa Centrală și de Est în secolele IV și V d.Hr. au fost considerate de mult timp drept criza inițială care a declanșat așa-numitele „Mari Migrații” ale „triburilor barbare”, care au dus la căderea Imperiului Roman.
Noile date climatice, reconstituite din inelele copacilor de către profesorul Büntgen și colegii săi, oferă informații despre schimbările anuale ale climei din ultimii 2000 de ani. Acestea arată că Ungaria a cunoscut episoade de veri neobișnuit de secetoase în secolele IV și V d.Hr.
Hakenbeck și Büntgen subliniază că fluctuațiile climatice, în special perioadele de secetă din perioada 420-450 d.Hr., ar fi redus recoltele și pășunile pentru animale dincolo de câmpiile inundabile ale Dunării și Tisei.
Analizele izotopice recente ale scheletelor din regiune, efectuate inclusiv de dr. Hakenbeck, sugerează că popoarele hunice au răspuns la stresul climatic prin migrație și prin amestecarea dietelor agricole și pastorale.
De la păstori la jefuitori
Dar studiul susține, de asemenea, că unele popoare hunice și-au schimbat dramatic organizarea socială și politică pentru a deveni răpitori violenți.
Atacurile hunilor asupra frontierei romane s-au intensificat după ce Attila a ajuns la putere la sfârșitul anilor 430. Hunii au cerut din ce în ce mai mult plăți în aur și, în cele din urmă, o fâșie de teritoriu roman de-a lungul Dunării. În 451 d.Hr., hunii au invadat Galia, iar un an mai târziu au invadat nordul Italiei.
În mod tradițional, hunii au fost prezentați ca barbari violenți, conduși de o „sete infinită de aur”. Însă, după cum subliniază acest studiu, sursele istorice care documentează aceste evenimente au fost scrise în primul rând de elita romană care nu avea prea multă experiență directă cu popoarele și evenimentele pe care le descriau.
„Sursele istorice ne spun că diplomația romană și cea hună a fost extrem de complexă”, a declarat dr. Hakenbeck. „Inițial, aceasta a implicat aranjamente reciproc avantajoase, având ca rezultat accesul elitelor hunilor la cantități mari de aur. Acest sistem de colaborare s-a destrămat în anii 440, ceea ce a dus la raiduri regulate ale teritoriilor romane și la creșterea cererii de aur.”
De ce au atacat hunii Tracia?
Studiul susține că, dacă datarea actuală a evenimentelor este corectă, cele mai devastatoare incursiuni hunice din anii 447, 451 și 452 d.Hr. au coincis cu verile extrem de secetoase din Bazinul Carpatic.
Sursele istorice îi descriu pe huni în această perioadă ca fiind un grup foarte stratificat, cu o organizare militară greu de contracarat, chiar și pentru armatele romane.
Studiul sugerează că unul dintre motivele pentru care hunii au atacat provinciile Tracia și Illyricum în anii 422, 442 și 447 d.Hr. a fost acela de a achiziționa hrană și animale, mai degrabă decât aur, dar acceptă că este nevoie de dovezi concrete pentru a confirma acest lucru.
Autorii sugerează, de asemenea, că Attila a cerut o fâșie de pământ de-a lungul Dunării, deoarece aceasta ar fi putut oferi pășuni mai bune într-o perioadă de secetă.
Vă recomandăm să mai citiți și:
De ce hunii au invadat Europa şi nu China?
Hunii – Nomazii care au umilit Roma
Unde se află mormântul lui Atilla Hunul? Un mister încă neelucidat