Descoperirea celui mai vechi ADN din lume oferă indicii despre ecosistemele antice

Cel mai vechi ADN din lume are două milioane de ani și a fost identificat pentru prima dată, astfel deschizând un nou capitol în istoria evoluției.

Fragmente microscopice de ADN din mediul înconjurător au fost găsite în sedimentele din epoca glaciară din nordul Groenlandei. Cu ajutorul unei tehnologii de ultimă oră, cercetătorii au descoperit că fragmentele sunt cu un milion de ani mai vechi decât recordul anterior de ADN, prelevat dintr-un os de mamut siberian.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

ADN-ul străvechi a fost folosit pentru a cartografia un ecosistem vechi de două milioane de ani care a rezistat schimbărilor climatice extreme. Cercetătorii speră că rezultatele ar putea ajuta la prezicerea efectelor pe termen lung ale încălzirii globale actuale asupra mediului.

Descoperirea a fost făcută de o echipă de oameni de știință condusă de profesorii Eske Willerslev și Kurt H. Kjær.

Rezultatele sunt publicate în revista Nature.

ADN vechi de două milioane de ani, identificat pentru prima dată

„Un nou capitol care se întinde pe un milion de ani în plus de istorie a fost în sfârșit deschis și, pentru prima dată, putem examina direct ADN-ul unui ecosistem din trecut atât de îndepărtat în timp. ADN-ul se poate degrada rapid, dar am demonstrat că, în circumstanțele potrivite, putem acum să ne întoarcem mai departe în timp decât ar fi îndrăznit cineva să își imagineze”, a explicat profesorul Willerslev.

„Mostrele de ADN vechi au fost găsite îngropate adânc în sedimente care s-au acumulat în decursul a 20.000 de ani. Sedimentele au fost în cele din urmă conservate în gheață sau permafrost și, în mod crucial, nu au fost deranjate de oameni timp de două milioane de ani”, a declarat Kjær.

Mostrele incomplete, cu o lungime de câteva milionimi de milimetru, au fost prelevate din Formațiunea København, un depozit de sedimente cu o grosime de aproape 100 de metri ascuns în gura unui fiord din Oceanul Arctic, în cel mai nordic punct al Groenlandei.

Un nou capitol în istoria evoluției

Clima din Groenlanda din acea perioadă varia între arctică și temperată și era mai caldă decât este Groenlanda în prezent. Sedimentele s-au acumulat metru cu metru într-un golf de mică adâncime.

Oamenii de știință au descoperit dovezi de animale, plante și microorganisme, inclusiv reni, iepuri, mesteacăn și plopi.

Cercetătorii au descoperit chiar că Mastodon, un mamifer din epoca glaciară, a cutreierat până în Groenlanda înainte de a dispărea mai târziu, scrie EurekAlert.

Anterior, se credea că aria de răspândire a acestor animale asemănătoare elefantului nu se întindea până în Groenlanda, de la originile sale cunoscute din America de Nord și Centrală.

Unele dintre fragmentele de ADN au fost ușor de clasificat ca predecesori ai speciilor actuale, altele au putut fi legate doar la nivel de gen, iar unele proveneau de la specii imposibil de plasat în bibliotecile de ADN ale animalelor, plantelor și microorganismelor care mai trăiesc în secolul XXI.

Indicii despre o etapă necunoscută până acum în evoluția ADN-ului

Mostrele vechi de două milioane de ani îi ajută, de asemenea, pe academicieni să construiască o imagine a unei etape necunoscute până acum în evoluția ADN-ului unei serii de specii care există și astăzi.

În timp ce analizau ADN-ul antic din formațiunea Kap København, cercetătorii au găsit, de asemenea, ADN-ul unei game largi de microorganisme, inclusiv bacterii și ciuperci, pe care continuă să le cartografieze.

Astfel, descoperirile din formațiunea Kap København din Groenlanda au deschis o nouă perioadă în domeniul detectării ADN-ului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un picior găsit într-un gheizer din Yellowstone a fost identificat după ADN

Cum ne protejează ADN-ul străvechi din genomul uman împotriva infecțiilor?

Ce dezvăluie cel mai vechi ADN uman descoperit vreodată în Marea Britanie?

Un studiu ADN a descoperit genele legate de dislexie