Monede romane vechi, considerate false și descoperite acum 300 de ani în Transilvania, au fost autentificate

Considerate multă vreme false, câteva monede romane vechi, descoperite în Transilvania cu mai mult de trei secole în urmă, au fost recent autentificate, în urma unei noi analize.

Nu e tocmai greu să înțelegem de ce monedele – care datează din anii 260 d.Hr. – au fost considerate false. În cazul în care majoritatea monedelor antice prezintă capul unui împărat, unul dintre artefactele analizate prezintă o figură misterioasă, al cărei portret nu a mai fost văzut în nicio altă dovadă istorică similară. Pe unele este imprimat numele „Sponsian”- o figură a autorității romane pe care istoria pare să o fi uitat, potrivit Science Alert.

• Cum a intoxicat propaganda nazistă România
• Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști

„Analiza științifică a acestor monede rare îl scot pe împăratul Sponsian din obscuritate”, spune Paul Pearson, cercetător specializat în studiul Pământului la University College London, cel care a condus studiul.

Cum a apărut ideea că monedele aurite ar putea fi false?

Descoperite în 1713, monedele de aur au fost considerate, la mijlocul secolului al XIX-lea, de către cel mai mare expert la momentul respectiv, un bărbat numit Henry Cohen, drept falsuri nereușite, din cauza multor nereguli. Acestea diferă în ce privește fabricarea și stilul monedelor autentice, specifice perioadei lor. Spre exemplu, acestea erau foarte ușoare, prezentau motive amestecate și inscripții încurcate.

Imitațiile monedelor romane au fost realizate în afara imperiului de la acea vreme și din nou în timpul perioadei Renascentiste, ca niște bibelouri în mod clar false. Mai târziu, au fost create mai multe falsuri realiste, cu un soi de uzură adăugată intenționat, pentru a păcăli colecționarii de monede.

Sponsian, o figură misterioasă în istorie

Greutatea aurului din colecția din 1713 depășește 20.000 de dolari americani în valoare modernă. Trei dintre cele patru monede depozitate la Muzeul Hunterian din Scoția, în ultimele două secole, înfățișează împărați reali, inclusiv unul cunoscut sub numele de Filip Arabul, dar cea de-a patra îl înfățișează pe omul misterios.

Numele de Sponsian este, de asemenea, foarte ciudat. Singurul alt caz cunoscut este cel al unei inscripții funerare romane „Nicodemus Sponsian”, datată în secolul I. Mai mult, acest unic alt caz al numelui nici măcar nu era cunoscut la momentul descoperirii monedelor.

„Subliniem aici faptul că inscripția a fost excavată în anii 1720, deci nu putea fi cunoscută de un ipotetic falsificator, care ar fi trebuit să inventeze un nume particular care să se dovedească ulterior autentic”, explică echipa în lucrarea ei.

Monedele ar fi fost bătute în afara Romei antice

Echipa de cercetători a folosit imagistica cu ultraviolete, lumina vizibilă și microscopia electronică de scanare ca să descopere semne de uzură, constând în zgârieturi care acopereau suprafața monedelor. Zgârieturile sugerează că monedele au fost folosite și au circulat mult, fără să fi fost zgâriate în mod deliberat pentru a imita utilizarea. Bucățile minuscule de pământ cimentate pe suprafețe sprijină afirmația că artefactele au fost într-adevăr îngropate pentru o perioadă lungă.

Monedele prezintă alcătuiri variate, mai mult de 90% fiind de aur, cu diferite mici combinații de argint și cupru. Aceasta diferă de cele două monede autentice din monetăria romană folosite pentru comparație, care sunt în esență aur pur.

Moneda Sponsian prezintă, în mod specific, o combinație de aur, argint și cupru, care nu seamănă cu raporturile măsurate în oricare dintre celelalte monede. Deși acest lucru ar putea sugera că monedele sunt falsuri moderne, Pearson și colegii săi concluzionează că aceasta înseamnă că monedele au fost bătute în afara Romei Antice, „cel mai probabil din minereu imperfect rafinat”.

O reevaluare atentă a personajului istoric Sponsian, presupus comandant în provincia Dacia

Istoricii au speculat anterior că Sponsian ar fi fost un scurt uzurpator în timpul domniei lui Filip Arabul, în anii 240 d.Hr. Dar faptul că Filip apare pe unele dintre monedele din aceeași colecție contrazice ideea că Sponsian l-a uzurpat, susțin cercetătorii.

„Aceste observații forțează o reevaluare a lui Sponsian ca personaj istoric. Sugerăm că el a fost cel mai probabil un comandant de armată în provincia romană izolată Dacia în timpul crizei militare din anii 260 d.Hr”, scriu Pearson și echipa.

Așadar, deși este posibil ca Sponsian să nu fi domnit peste întreaga Romă, el pare să-și fi modelat propriul mic imperiu într-un avanpost îndepărtat de minerit aurifer, cu o monedă bătută grosolan, folosind metale din minele locale, probabil după ce Imperiul Roman începuse să se fractureze, bănuiesc cercetătorii.

„Sugerăm că Dacia a fost izolată de centrul imperial în jurul anului 260 [d.Hr.] și s-a separat efectiv sub propriul regim militar, care inițial a bătut lingouri de metal prețios folosind vechi modele din epoca republicană, apoi folosind numele celor mai recenți împărați anteriori care au obținut un oarecare succes în zonă și, în cele din urmă, sub numele unui comandant-șef local”, explică echipa.

Monedele „fabricate în mod rudimentar de Sponsian au susținut o economie monetară funcțională, care a persistat la nivel local pentru o perioadă apreciabilă”.

Acest lucru ar explica de ce Sponsian nu a apărut niciodată în nicio înregistrare oficială romană, precum și ciudățenia monedelor.

Vă mai recomandăm și:

O tendință sumbră explică de ce atât de puțini împărați romani au murit din cauze naturale

Monede de aur bizantine, găsite îngropate într-o rezervație naturală din Israel

Aproape 500 de monede vechi, furate din casa unui specialist din Caraș-Severin, au fost recuperate

BNR lansează monede din aur și argint cu tema 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand I