Dispariția Omului de Neanderthal, explicată prin tendința acestuia de a se reproduce cu Homo Sapiens

Dispariția neanderthalienilor a fost, pentru o vreme, un mister în lumea științei. Explicațiile au avut la bază motive precum concurența pentru resurse cu Homo sapiens sau posibilele lupte dintre subspecia neanderthalienilor și Homo sapiens. Cu toate acestea, o nouă lucrare sugerează că dispariția totală a neanderthalienilor a început odată cu tendința de reproducere a acestora cu Homo sapiens.

Într-o nouă lucrare, cercetătorii de la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie evaluează posibilele motive pentru schimbul unic de ADN dintre Homo sapiens și neanderhalieni și discută despre modul în care aceste două grupuri au interacționat și au făcut aceste „schimburi genetice”. Ei sugerează că absorbția indivizilor neanderthalieni în populația Homo sapiens ar fi putut duce la dispariția neanderthalienilor.

• Cum s-au schimbat planurile militare ale României după Războaiele Balcanice
• Cinci evenimente istorice petrecute de Crăciun care au schimbat lumea

„Cunoștințele noastre despre interacțiunea dintre Homo sapiens și neanderthalieni au devenit mai complexe în ultimii ani, dar discuțiile științifice despre modul în care s-a întâmplat de fapt încrucișarea dintre grupuri sunt încă rare. Noi credem că acest comportament ar fi putut duce la dispariția neanderthalienilor, dacă s-ar fi împerecheat cu Homo sapiens, care ar fi putut eradica populația lor până când au dispărut”, a declarat profesorul Chris Stringer, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie.

ADN-ul neanderthalienilor lipsește din ADN-ul speciei Homo sapiens

Aproximativ 0,3% din genomurile africanilor provin de la neanderthalieni, datorită încrucișării care a avut loc după ce Homo sapiens a părăsit continentul cu 60.000 – 90.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, atunci când cercetătorii analizează ADN-ul neanderthalienilor, nu găsesc ADN-ul aparținând Homo sapiens.

Echipa a observat că, atunci când Homo sapiens și neanderthalienii s-au întâlnit din nou în Europa, acum 60.000 – 90.0000 de ani, trecuseră sute de mii de ani, deja, de la divergența lor.

„Fără să știm exact cum arătau sau se comportau neanderthalienii, putem doar specula ce ar fi crezut Homo sapiens despre rudele lor. Diferențele de limbă ar fi fost probabil mai mari decât ne-am fi putut imagina, având în vedere profunzimea separării și ar fi fost mult mai mari decât cele dintre orice limbă modernă”, a spus profesorul Chris Stringer.

Modelul de împerechere a unor grupuri de cimpanzei, tendința de reproducere urmată de Omul de Neanderthal și Homo Sapiens

Potrivit cercetătorilor, un posibil model pentru tendința de reproducere a neanderthalienilor cu Homo sapiens a fost împerecherea între diferite grupuri de cimpanzei, precum și între grupuri de vânători-culegători. La cimpanzei, au fost observate grupuri care care au fost atrase de femele din grupurile rivale, dar bărbații și femelele au fost, de asemenea, observați în mod ascuns cuplându-se cu membrii grupului rival, departe de grupurile lor respective.

Numai bărbații neanderthalieni și femeile Homo sapiens ar putea produce urmași de succes, conform studiilor

Ceea ce a intrigat echipa este schimbul aparent unic de informații genetice. În cele 32 de genomuri ale neanderthalienilor care au fost secvențiate până acum, cercetătorii nu au găsit dovezi ale ADN-ului Homo sapiens. Potrivit experților, acest fapt ar putea fi explicat prin ideea că reproducerea între cele două grupuri a fost posibilă doar într-o singură direcție (ca în Ligers, unde un leu mascul se împerechează cu un tigru femelă). Lipsa ADN-ului mitocondrial de neanderthal (care este moștenit de la femei) sugerează că numai bărbații neanderthalieni și femeile Homo sapiens ar putea produce urmași cu succes. De asemenea, este posibil ca hibrizii masculi să fie mai puțin fertili.

O posibilitate este că grupurile de neanderthalieni nu absorbeau Homo sapiens în grupurile lor, dar neanderthalienii erau absorbiți în populațiile de Homo sapiens. Echipa susține că, dacă alte dovezi sugerează că neanderthalienii au fost absorbiți în populațiile umane, dar nu invers, ar putea oferi o explicație pentru declinul neanderthalienilor.

„Dacă neanderthalienii fertili erau absorbiți în mod regulat în grupurile Homo sapiens (prin orice mecanisme) în acea perioadă de timp, ei erau, de asemenea, îndepărtați din grupurile de gene ale neanderthalienilor (…)”, scriu cercetătorii în lucrare.

Dispersarea Homo sapiens ar fi putut duce la dispariția neanderthalienilor

Echipa a adăugat că sunt necesare mai multe dovezi și mai multe genomuri de-ale neanderthalilor, care să fie secvențiate, pentru a vedea dacă acest lucru este adevărat. Premisa poate proveni de la ADN-ul deja găsit în sedimentele din peșteri. În acest moment, cercetătorii așteaptă să vadă ce aspecte se dovedesc ca fiind reale.

„Nu știm dacă fluxul aparent de gene cu sens unic este pentru că pur și simplu nu s-a întâmplat, că reproducerea a avut loc, dar a eșuat sau dacă genomurile Neanderthal pe care le avem sunt nereprezentative. Pe măsură ce mai multe genomuri neanderthaliene sunt secvențiate, ar trebui să putem vedea dacă vreun ADN nuclear de la Homo sapiens a fost transmis neanderthalienilor și să demonstrăm dacă această idee este sau nu corectă”, a spus Stringer.

Dispersarea grupurilor Homo sapiens ar fi putut duce la dispariția finală a neanderthalienilor ca populație viabilă, conform cercetătorilor de la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie.

Vă mai recomandăm să citiți și: 

Genomurile antice ale neanderthalienilor oferă indicii rare despre comunitățile din trecut

Urmele primilor Homo sapiens europeni, descoperite în România

Oamenii moderni generează mai mulți neuroni decât neanderthalienii

Cine s-a stabilit definitiv mai întâi pe Podișul Tibetan, Omul de Denisova sau Homo Sapiens?