Un melc antic conservat în chihlimbar, cu peri minusculi și delicați de-a lungul cochiliei, îi ajută pe biologi să înțeleagă mai bine de ce unul dintre cele mai alunecoase animale din lume a evoluat pentru a avea păr.
Această fosilă neobișnuită de moluscă, găsită în Valea Hukawng, din Myanmar, are linii de fire de păr rigid și minuscul, fiecare linie având lungimea cuprinsă între 150 și 200 de micrometri, de-a lungul vârtejului cochiliei sale de 9 milimetri lungime și 3,1 milimetri înălțime.
Acesta nu este primul melc antic păros descoperit; el se alătură clubului exclusivist al gasteropodelor cu păr.
„Aceasta este deja a șasea specie de Cyclophoridae cu cochilie păroasă, un grup de melci de uscat tropicali, găsită până acum, înglobate în chihlimbarul mezozoic, vechi de aproximativ 99 de milioane de ani”, explică paleontologul Adrienne Jochum, de la Universitatea din Berna, din Elveția.
Și nu sunt nici niște creaturi ciudate dispărute. Câțiva melci de uscat care trăiesc și astăzi au și ei cochilii păroase, dezvăluie Science Alert.
O echipă de cercetători condusă de malacologul Jean-Michel Bichain, de la Muzeul de Istorie Naturală și Etnografie din Franța, a numit animalul recent descoperit Archaeocyclotus brevivillosus, numele speciei sale combinând cuvintele latine mic (brevis) și pletos (villōsus).
Din opt specii găsite în chihlimbarul din Myanmar, șase au cochilii păroase, ceea ce sugerează că aceasta ar putea fi starea ancestrală a acestor melci de uscat. De fapt, acest păr i-ar fi putut ajuta pe melci să treacă de la un mediu apos la viața pe uscat în timpul perioadei mezozoice, în urmă cu 252-66 de milioane de ani în urmă, sugerează cercetătorii.
Firele de păr sunt formate din stratul exterior plin de proteine al cochiliei melcului (pielea cochiliei), numit periostracum. Adăugarea de fire de păr la cochilie le costă energie pe animalele minuscule, așa că acest melc antic a avut probabil un avantaj selectiv în mediul lui tropical.
Bichain și echipa sa speculează că aceste avantaje ar fi putut include retenția de apă și protecția împotriva uscării cochiliei, permițându-le acestor animale să răspândească în nișe de sol uscat. Și la fel ca părul nostru de mamifer, este posibil ca puful de pe cochilie să fi ajutat la termoreglare.
„Perii ar fi putut servi și drept camuflaj sau să protejeze melcul împotriva unui atac direct al păsărilor sau al prădătorilor din sol”, explică Adrienne Jochum.
„Este posibil să fi avut, de asemenea, un rol în reglarea termică a melcului, permițându-le picăturilor mici de apă să adere la cochilie, servind astfel drept ‘aer condiționat’. Și, în cele din urmă, nu se poate exclude faptul că firele de păr ar fi oferit un avantaj în selecția sexuală”, a spus cercetătoarea.
Pe lângă melcii păroși, chihlimbarul din Myanmar a conservat peste două mii de specii unice, de la flori delicate până la o coadă de dinozaur cu pene conservată excelent, oferind o fereastră uimitoare către biodiversitatea perioadei Cretacic.
Semnele de specii antice sunt greu de găsit la tropice, având în vedere faptul că condițiile calde și umede sunt ideale pentru dezintegrarea și reciclarea materiei organice. Așadar, animalele conservate în chihlimbar umplu unele dintre aceste goluri din înregistrările de fosile, oferind detalii despre țesuturile moi și chiar despre culorile metalice ale insectelor antice, care altfel ar fi pierdute în timp.
Un astfel de exemplar a păstrat ceea ce ar putea fi prima dovadă de naștere vie la melci de uscat (mai degrabă decât depunerea de ouă), cu melci nou-născuți încă atașați de mama lor prin intermediul mucusului.
Din păcate, deși chihlimbarul deține multe exemplare prețioase rafinate, comerțul cu fosile finanțează în prezent conflicte devastatoare în Myanmar. Recunoscând această problemă îngrozitoare, cercetătorii notează că specimenul de melc învelit în chihlimbar a fost obținut legal în 2017, înainte ca conflictele actuale să se reia.
Studiul lor a fost publicat în Cretaceous Research.
Antillia, insula fantomă a portughezilor
Arheologii au descoperit borcane uriașe de piatră în India
Un nou studiu dezvăluie cele mai vechi dovezi ale consumului de opiu în Israel
Oamenii au îmblânzit animalele cu 2.000 de ani mai devreme decât s-a crezut până acum