Regele Solomon s-a născut în jurul anului 1010 î.Hr. și a murit în 931 î.Hr. A fost al zecelea fiu al lui David și la urcarea sa pe tronul Israelului avea doar 15 ani.
Este cunoscut pentru faptul că și-a condus regatul timp de 40 de ani (perioada aproximativă a domniei sale fiind 971 – 931), a construit primul Templu în Israel, a fost cel de-al doilea (după tatăl său David) și ultimul rege al Israelului Unificat, în perioada sa Israelul atingând apogeul puterii, domnia lui Solomon fiind una prosperă și tihnită.
Solomon a rămas în istoria și memoria universală și datorită înțelepciunii lui reprezentată și lăsată moștenire posterității prin cărțile și pildele scrise. Cele mai importante scrieri ale sale sunt Ecleziastul, Proverbele și Pildele lui Solomon și Cântarea Cântărilor din Vechiul Testament.
Nu există foarte multe date legate de domnia lui Solomon și a tatălui său David, iar părerile cercetătorilor despre acest subiect sunt diferite. În timp ce unii oameni de știință localizează perioada domniei regelui Solomon la începutul secolului al X-lea î.Hr, alții susțin că documentele arheologice descoperite ar releva faptul că Solomon a fost rege abia un secol mai târziu, împărăția lui fiind departe de a reprezenta vastul imperiu descris în Biblie care, mai degrabă, s-ar potrivi mai mult perioadei regelui iudeu Manase, vasal al Asiriei.
În opinia arheologilor Finkelstein și Silberman, Solomon nu ar fi fost rege, nu ar fi avut un regat și nu ar fi existat vreodată o monarhie unită cu capitala la Ierusalim, potrivit Britannica.
„Considerând problema sub toate aspectele, avem o situație în care condițiile descrise ca fiind din marele regat al lui Solomon seamănă foarte mult cu cele din ținutul regelui Manase. Districte bine administrate și un mare număr de lucrători de corvoadă clădind noi orașe regale; legături comerciale cu lideri străini; caravane către nord trecând prin teritoriul Iudei și ambasadori din Arabia aflați în Ierusalim – care sunt combinate cu amintiri neclare, împrumutate din zilele de glorie ale comerțului din Israelul aflat la nord – toate susțin credința în vechimea și înțelepciunea strategiei regelui Manase de participare înflăcărată la comerțul și diplomația imperiale.” ( Israel Finkelstein și Neil Asher Silberman, David and Solomon. In Search of the Bible’s Sacred Kings and the Roots of the Western Traditio.)
Potrivit Bibliei, Israelul sub domnia lui Solomon a fost prosper, înfloritor, dominat de pace. Se spune că la urcarea sa pe tron, Solomon a fost nemilos cu înlăturarea adversarilor săi, iar în posturile politice, administrative, militare și ale bisericii și-ar fi instalat prietenii.
Tot atunci, Solomon i-ar fi cerut înțelepciune lui Dumnezeu, într-unul din visele sale, pentru a-și conduce mai bine poporul, iar Dumnezeu i-a răspuns că va fi înzestrat cu o mare înțelepciune, drept răsplată că nu a cerut recompense materiale sau personale, cum ar fi viață lungă sau moartea dușmanilor săi.Conform scripturilor ebraice, Solomon a făcut ca aurul și argintul să fie la fel de comune în Ierusalim ca pietrele.
A înființat colonii israelite în afara granițelor regatului său, adoptând o politică de cooperare și negociere în termeni amiabili. A cultivat o relație strânsă cu regina din Saba, care l-a ajutat pe Solomon să creeze un comerț echilibrat cu regii arabi și a continuat relația profitabilă a tatălui său cu regele fenician Hiram al Tirului, pentru a dezvolta comerțul.
A reorganizat Israelul în 12 triburi cu 12 districte administrative. Odată cu urcarea pe tron a fiului său Roboam, triburile din partea de nord a țării s-au separat, punându-se capăt imperiului lui Solomon.
Solomon a fost renumit pentru înțelepciunea sa, fiind considerat mai înțelept decât toți înțelepții Egiptului și ai întregului Orient Mijlociu. Se spune că atunci când între două femei s-a iscat o ceartă, fiecare dintre ele pretinzând că este mama aceluiași copil, Solomon și-ar fi dat seama de adevăr analizând reacțiile lor la propunerea fictivă de a împărți copilul în două jumătăți.
Femeia care a protestat vehement a fost desemnată mama de drept a copilului. În scrierile lui se găsesc multe pilde (a scris peste 3000, aproape 800 dintre ele regăsindu-se în Biblie), învăţături şi îndemnuri care ne pot ajuta să înțelegem mai bine anumite aspecte ale vieții și să prioritizăm valorile și principiile din jurul nostru.
În ciuda tuturor marilor realizări, scripturile ebraice afirmă că declinul lui Solomon a fost similar cu acela al foștilor regi ai Israelului. Solomon și-ar fi redus, treptat și constant, relația cu Dumnezeu. Pentru a le face pe plac soțiilor lui străine și pentru a proteja longevitatea și prosperitatea domniei sale, el a surclasat prioritățile și obligațiile față de Dumnezeu.
În cele din urmă, acțiunile neloiale, ingratitudinea și atitudinea lui Solomon i-ar fi stârnit mânie lui Dumnezeu care l-a pedepsit cu luarea domniei de la el, din mâna fiului său și cedarea acesteia slujitorului său.
„De vreme ce așa stau lucrurile cu tine si nu Mi-ai păzit poruncile și rânduielile pe care ți le-am poruncit, îți voi rupe negreșit regatul din mână și i-l voi da slujitorului tău. Regatul însă nu-l voi lua pe tot; un sceptru i-l voi da fiului tău, de dragul lui David, robul Meu, și de dragul Ierusalimului, cetatea pe care Eu am ales-o.” (Cartea a treia a regilor. Femeile lui Solomon și închinarea la idolii lor.)
O rugăciune îți poate schimba viața; un om prosper trebuie să-și păstreze integritatea; anturajul dăunător corupe și pe cel mai bun; zadarnic se întind curse în văzul păsărilor; aceasta este soarta celor lacomi de câştig; lăcomia le aduce pierderea vieţii; până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa; când buna chibzuială va veghea peste tine şi înţelegerea te va păzi.
Cum a devenit Regele Arthur una dintre cele mai populare legende din toate timpurile?
Regele Arthur, suveranul legendar care continuă să fascineze