Tulburările cerebrale genetice ar putea fi „moștenite” chiar de la neanderthalieni

Se știe de mult timp că tulburările creierului uman, cum ar fi bolile neurologice sau psihiatrice, se întâlnesc în familii, ceea ce sugerează că acestea sunt transmise din generație în generație.

În conformitate cu această ipoteză, au fost identificați factori de risc genetic pentru dezvoltarea acestor boli. Cu toate acestea, întrebările fundamentale cu privire la factorii evolutivi au rămas evazive. Cu alte cuvinte, de ce nu sunt eliminate în cursul evoluției variantele genetice care cresc riscul de boli?

• Oamenii de știință au aflat, în sfârșit, de ce betonul roman antic a rezistat mii de…
• Primele momente de după masacrul de la Jonestown. „Am fost șocat cu totul la vederea numărului…

Noi descoperiri despre evenimente din trecutul uman profund au oferit oamenilor de știință noi instrumente pentru a începe să deslușească aceste mistere: atunci când oamenii moderni s-au mutat din Africa acum 60.000 de ani, s-au întâlnit și s-au amestecat cu alți oameni arhaici, cum ar fi Neanderthalienii.

Aproximativ 40% din genomul neandertalienilor se mai găsește încă la neafricanii din zilele noastre, iar fiecare individ poartă încă 2% din ADN-ul neanderthalienilor.

2% din ADN-ul neanderthalienilor, încă prezent în ADN-ul nostru

Este posibil ca unele dintre variantele genetice arhaice să fi conferit beneficii la un moment dat în trecutul nostru evolutiv. Astăzi, oamenii de știință pot folosi aceste informații pentru a afla mai multe despre impactul acestor variante genetice asupra comportamentului uman și a riscului de a dezvolta boli.

Folosind această abordare, un nou studiu realizat de o echipă internațională condusă de cercetători de la Universitatea din Tartu, Charité Berlin și Amsterdam UMC a analizat asocierile ADN-ului omului de Neanderthal cu o mare varietate de afecțiuni cerebrale și trăsături precum somnul, fumatul sau consumul de alcool, cu scopul de a restrânge contribuția specifică a ADN-ului la variația caracteristicilor comportamentale ale oamenilor de astăzi.

Studiul a constatat că, în timp ce ADN-ul Neanderthalienilor a prezentat un număr supraproporțional de asocieri cu mai multe trăsături care sunt asociate cu bolile sistemului nervos central, bolile în sine nu au prezentat un număr semnificativ de asocieri cu ADN-ul Neanderthal, scrie EurekAlert.

Printre trăsăturile cu cea mai puternică contribuție a ADN-ului Neanderthal se numără obiceiurile de fumat, consumul de alcool și obiceiurile de somn. Folosind date din alte cohorte mai multe dintre aceste rezultate au putut fi reproduse. De remarcat în mod special au fost două variante Neanderthal independente de risc maxim pentru o stare de fumat pozitivă.

Neanderthalienii, vinovați că fumăm?

„Rezultatele noastre sugerează că neanderthalienii au purtat mai multe variante care cresc substanțial riscul de fumat la oamenii de astăzi. Rămâne neclar ce efecte fenotipice au avut aceste variante. Cu toate acestea, rezultatele oferă candidați interesanți pentru teste funcționale suplimentare și ne vor ajuta în viitor să înțelegem mai bine biologia specifică strămoșilor noștri”, a declarat Michael Dannemann, profesor asociat de genomică evoluționistă la Universitatea din Tartu și autorul principal al acestui studiu.

„Asocierile semnificative ale ADN-ului Neanderthalilor cu obiceiurile de consum de alcool și fumat ne-ar putea ajuta să deslușim originea evolutivă a comportamentelor de dependență și de căutare a recompenselor”, a adăugat Stefan M Gold, profesor de neuropsihiatrie la Charité, Berlin, care a co-dirijat acest studiu, publicat în Translational Psychiatry.

„Este important de remarcat faptul că problemele de somn, consumul de alcool și nicotină au fost identificate în mod constant ca factori de risc comuni pentru o serie de tulburări neurologice și psihiatrice. Pe de altă parte, există unele descoperiri intrigante din antropologie care au sugerat unele beneficii sociale ale unei toleranțe mai mari la aceste substanțe la vânătorii-culegători. Astfel, constatările noastre susțin ipoteza că nu bolile cerebrale în sine au explicații evolutive, ci faptul că selecția naturală modelează trăsăturile care ne fac vulnerabili la ele în contextul modern.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii moderni generează mai mulți neuroni decât neanderthalienii

Craniile antice dezvăluie tainele încrucișării oamenilor cu neanderthalienii

Persoanele care împărtășesc gene cu Omul de Neanderthal reacționează diferit la medicamente

Neanderthalienii au dispărut din Europa mult mai devreme decât se credea