Un nou articol oferă informații despre viața și meșteșugurile primilor oameni moderni din Europa de acum aproximativ 40 de mii de ani, permițând o analiză importantă asupra modului în care primii Homo sapiens s-au adaptat la mediul înconjurător de pe continentul nou populat.
Studiul, care a fost publicat în Nature, relatează despre săpăturile recente efectuate în vestul României la Românești – Dumbrăvița, județul Timiș, unul dintre cele mai importante situri din sud-estul Europei asociate cu cei mai timpurii Homo sapiens. Săpăturile au fost conduse de arheologul dr. Wei Chu de la Universitatea din Köln (Germania).
Multe fosile de Homo sapiens timpuriu au fost găsite în sud-estul Europei, probabil pentru că aceștia au ajuns pe continent prin Peninsula Balcanică.
Cu toate acestea, puține fosile de Homo sapiens au fost găsite în asociere cu vestigii culturale, informează EurekAlert.
Cu toate acestea, Românești oferă numeroase artefacte și, prin urmare, reprezintă o fereastră importantă pentru a observa modul în care primii Homo sapiens europeni au făcut față noilor medii.
Cercetătorii au descoperit că artefactele de la Românești erau orientate spre producerea de lamele din piatră cioplifo, standardizate, care ar fi putut fi folosite ca inserții pentru săgeți sau sulițe.
De asemenea, anumite pietre de șlefuit ar fi putut fi folosite pentru a îndrepta arbori de lemn, sugerând că Românești era un fel de atelier de proiectile.
Acest lucru este coroborat și de analizele microscopice ale suprafețelor artefactelor, care demonstrează că cele mai multe dintre ele nu au fost folosite. Acest lucru sugerează că situl ar fi putut fi folosit ca loc de fabricare a uneltelor care au fost ulterior transportate în afara sitului.
Mii de artefacte, dintre care unele trebuie să fi fost transportate la sit de la peste 300 km distanță, pe baza dovezilor geochimice, combinate cu dovezile de utilizare a focului la fața locului, demonstrează că Românești a fost un loc important. Se pare că primii Homo sapiens din zonă au revenit în mod repetat la sit, arată studiul publicat în jurnalul Nature.
Rezultatele marilor ansambluri și contextele lor de înaltă calitate din noile săpături de la Românești indică schimbări în modul de subzistență al Homo sapiens în comparație cu Neanderthalienii, contribuind la explicarea succesului lor.
„Fosilele contemporane din apropiere indică faptul că Homo sapiens și neanderthalienii se încrucișau, dar încă nu știm ce înseamnă acest lucru pentru modul în care se schimbau stilurile lor de viață reciproce și cum putem vedea acest lucru în rămășițele lor arheologice”, a declarat dr. Jacopo Gennai de la Institutul de Arheologie al Universității din Köln.
„Următorul pas este să încercăm să elaborăm relația dintre acești Homo sapiens timpurii și neanderthalienii anteriori”.
Tezaur descoperit în România! Arheologii au găsit un mormânt care conține sute de inele de aur
Cât de prosperă era regiunea Mării Negre în perioada medievală? Un tezaur de monede oferă răspunsul
Un „tezaur” de statui și sarcofage antice din bronz a fost descoperit la Saqqara