Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, o viață de poveste

Elisabeta a II-a, pe numele complet Elizabeth Alexandra Mary, a devenit regină a Marii Britanii și Irlandei de Nord în data de 6 februarie 1952. În 2015, Elisabeta a II-a a depășit-o pe regina Victoria drept cel mai longeviv monarh din istoria britanică.

Elisabeta a fost fiica cea mare a Prințului Albert, Duce de York, și a soției lui, Elizabeth Bowes-Lyon. Fiind fiica fiului mai mic al Regelui George al V-lea, tânăra Elisabeta avea puține șanse de a accede la tronul țării, asta până când unchiul său, Eduard al VIII-lea (după aceea Duce de Windsor), a abdicat în favoarea tatălui ei la data de 11 decembrie 1936, moment în care tatăl său a devenit Regele George al VI-lea, iar Elisabeta a II-a a devenit moștenitoare a tronului.

Educația prințesei Elisabeta a fost supravegheată de mama sa, care și-a încredințat fiicele unei guvernante, Marion Crawford. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Elisabeta și sora ei, Prințesa Margaret Rose, și-au petrecut vrând-nevrând mare parte din timp la Castelul Balmoral din Scoția, la Royal Lodge din Windsor și Castelul Windsor.

Prințul Charles, primul copil al reginei Elisabeta a II-a

La începutul anului 1947, prințesa Elisabeta a călătorit în Africa de Sud, alături de rege și regină. La întoarcerea în Marea Britanie, publicul a fost informat de logodna prințesei cu vărul său îndepărtat și locotenentul Philip Mountbatten al Marinei Regale, anterior Prințul Philip al Greciei și Danemarcei.

Căsătoria a avut loc la Westminster Abbey în ziua de 20 noiembrie 1947, iar primul lor copil, Prințul Charles, s-a născut în data de 14 noiembrie 1948, la Palatul Buckingham.

Primele trei luni de domnie ale Elisabetei, marcate de doliu

În vara anului 1951, starea de sănătate a Regelui George al VI-lea s-a agravat, iar Prințesa Elisabeta a participat în numele său la festivitățile Trooping the Colour și la alte evenimente de stat. În data de 7 octombrie, Elisabeta și Philip au pornit într-un turneu de succes în Canada și Washington, D.C. În ianuarie 1952, cei doi au pornit într-un turneu al Australiei și Noii Zeelande, însă pe drum, în Sagana, Kenya, Elisabeta și Philip au fost informați că regele a murit, în data de 6 februarie 1952.

Elisabeta, acum regină, a plecat înapoi în Anglia. Primele trei luni de domnie, o perioadă de doliu pentru tatăl ei, au fost marcate de singurătate. Însă, în vara aceluiași an, după ce s-a mutat din Clarence House la Palatul Buckingham, Elisabeta a preluat îndatoririle de rutină ale suveranului și a participat la prima sa deschidere a Parlamentului, în data de 4 noiembrie 1952. Încoronarea Elisabetei a II-a a avut loc la Westminster Abbey, în data de 2 iunie 1953.

Regina a efectuat numeroase turnee în Commonwealth

Începând cu noiembrie 1953, regina și Ducele de Edinburgh au pornit într-un turneu de șase luni în Commonwealth, care a inclus prima vizită efectuată în Australia și Noua Zeelandă de către un monarh britanic aflat la putere. În 1957, după vizitele de stat din mai multe națiuni europene, Elisabeta și Philip au vizitat Canada și Statele Unite ale Americii.

În 1961, Elisabeta a efectuat primul turneu britanic regal în subcontinentul indian din ultimii 50 de ani, fiind și primul monarh britanic aflat la putere care a vizitat America de Sud (1968) și țările din Golful Persic (1979).

Cine a fost primul nepot al reginei Elisabeta a II-a?

În timpul Jubileului de Argint din 1977, Elisabeta a prezidat un banchet organizat la Londra, la care au participat liderii celor 36 de națiuni membre ale Commonwealth. De asemenea, Elisabeta a călătorit în Marea Britanie și Irlanda de Nord, dar și în Pacificul de Sud și Australia, Canada și Caraibe.

După ascensiunea la tron a Elisabetei, fiul ei Charles a devenit moștenitor al tronului. A primit titlul de Prinț de Wales în data de 26 iulie 1958, fiind investit în data de 1 iulie 1969. Ceilalți copii ai reginei au fost Prințesa Anne (Anne Elizabeth Alice Louise), născută în data de 15 august 1950, Prințul Andrew, născut la 19 februarie 1960 și Prințul Edward, născut la 10 martie 1964. Toți au primit numele de familie Windsor, însă, în 1960, Elisabeta a decis să creeze numele Mountbatten-Windsor pentru restul descendenților care nu aveau să primească titlurile de prinț, prințesă și Alteță Regală. Primul nepot al Elisabetei a fost fiul Prințesei Anne, născut la 15 noiembrie 1977.

Regina a fost conștientă de rolul modern al monarhiei

Regina a părut să fie tot mai conștientă de rolul modern al monarhiei, astfel permițând, spre exemplu, televizarea vieții domestice a familiei regale în 1970 și tolerând dizolvarea formală a mariajului surorii sale în 1978. În anii 1990, totuși, familia regală s-a confruntat cu numeroase provocări. În 1992, un an descris chiar de Elisabeta a II-a drept annus horribilis, Prințul Charles și soția sa, Diana, Prințesă de Wales, s-au despărțit, la fel cum s-a întâmplat și cu Prințul Andrew și soția lui, Sarah, Ducesă de York.

Mai mult, Anne a divorțat, iar un incendiu a devastat reședința regală de la Castelul Windsor. În timp ce țara trecea prin recesiune, publicul era tot mai nemulțumit de stilul de viață al familiei regale, iar în 1992, Elisabeta a fost de acord să plătească impozite și taxe pentru venitul său, deși era exceptată de la astfel de plăți. Despărțirea și divorțul ulterior (din 1996) dintre Prințul Charles și Diana au erodat susținerea britanicilor pentru familia regală, considerată de tot mai mulți demodată și insensibilă. Criticile s-au intensificat după moartea Dianei din 1997, mai ales după ce Elisabeta a refuzat inițial să permită coborârea drapelului în bernă deasupra Palatului Buckingham. Ulterior, regina a încercat să contureze o imagine mai puțin tradițională a monarhiei.

Atitudinea publicului față de familia regală s-a schimbat

În 2002, Elisabeta a celebrat cel de-al 50-lea an pe tronul Regatului Unit. Ca parte din Jubileul de Aur, evenimentele au fost organizate în toate națiunile din Commonwealth, inclusiv câteva zile de festivități în Londra.

Totuși, sărbătoarea a fost umbrită de moartea mamei și a surorii Elisabetei, de la începutul anului. De-a lungul primului deceniu din secolul XXI, atitudinea publicului față de familia regală s-a schimbat. Astfel, chiar și căsătoria lui Charles cu Camilla Parker Bowles din 2005 a primit susținere din partea britanicilor.

Cel mai longeviv monarh din istoria Marii Britanii

În 2011, Elisabeta s-a aflat în fruntea familiei cu ocazia nunții Prințului William de Wales, fiul cel mare al lui Charles și Diana. În următoarea lună, regina Elisabeta a II-a l-a depășit pe George al III-lea drept al doilea cel mai longeviv monarh din istoria britanică, în urma Victoriei. Tot în luna mai, Elisabeta a efectuat o vizită istorică în Irlanda, astfel devenind primul monarh britanic care a vizitat Republica Irlandeză, dar și primul care a vizitat Irlanda din 1911 și până atunci. În 2012, regina a celebrat Jubileul de Diamant, astfel marcând 60 de ani pe tron. În data de 9 septembrie 2015, Elisabeta a devenit cel mai longeviv monarh britanic, cu 63 de ani și 216 zile pe tron.

În august 2017, Prințul Philip s-a retras oficial din viața publică, deși a mai apărut periodic la evenimente oficiale. Între timp, Elisabeta a început să-și reducă din angajamentele oficiale, unele dintre îndatoriri trecând la Prințul Charles și alți membri seniori ai familiei regale.

Regina Elisabeta a II-a a preferat o viață simplă

Odată cu anunțul retragerii Prințului Harry și a soției sale, Meghan, Ducesă de Sussex, din familia regală, interesul publicului pentru regina Elisabeta a II-a și membrii familiei a crescut. A contribuit, de asemenea, și serialul de televiziune extrem de popular „The Crown” care a debutat în 2016. Philip, soțul reginei timp de peste șapte decenii, a murit în aprilie 2021. Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la căsătorie, în 1997, Elisabeta a spus despre Philip că „pur și simplu, a fost forța mea în toți acești ani”, potrivit Britannica.

Elisabeta a preferat o viață simplă și a dorit să fie mereu informată despre activitățile Guvernului Marii Britanii. În spatele ușilor închise, Elisabeta a II-a era pasionată de tot ce însemna călăria, participând frecvent la curse și vizitând herghelii din Kentucky, SUA. Regina a fost, de asemenea, una dintre cele mai bogate femei din lume, având numeroase proprietăți.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Starea de sănătate a reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, motiv de îngrijorare

Regina Elisabeta a II-a, al doilea cel mai longeviv monarh din istorie

Regina Elisabeta a II-a, povestea unui simbol

Momentele cheie care au marcat domnia reginei Elisabeta a-II-a a Marii Britanii