Arheologii au descoperit urme lăsate de un grup de vânători preistorici în peștera Hučivá, situată în munții Belianske Tatras din Slovacia.
O echipă formată din arheologi, paleozoologi și geologi de la Institutul de Arheologie al Universității Jagiellonian din Cracovia, Slovacia, a găsit sute de lame realizate fie din radiolarit, fie din silex sau limnosilicit, pe lângă ace de os și oase care provin de la mai multe animale, în rămășițele unei mari vetre sau ale unui foc din interiorul peșterii Hučivá, situată în munții Belianske Tatras din Slovacia.
Acolo, echipa de arhelogi a găsit, de asemenea, resturi faunistice și arheobotanice, precum și oase de la mai multe specii de animale, printre care căprioară, cerb și cal sălbatic.
De asemenea, în urma analizei, ei au observat că mai mult de o duzină de oase prezintă urme de tăieturi, de crăpare pentru extragerea măduvei și de netezire cu unelte de piatră, scrie Heritage Daily.
Un studiu în care sunt prezentate descoperirile, publicat în revista Antiquity, sugerează, de asemenea, că grupul care a realizat aceste unelte era specializat în vânătoarea de ibex alpin, o specie de capră sălbatică care trăiește pe teren accidentat, în apropierea liniei de zăpadă a munților.
În plus, s-a stabilit că cele mai multe dintre descoperiri datează din perioada paleolitică și indică faptul că grupul în cauză făcea parte din cultura Magdaleniană, numită după situl tip Abri de la Madeleine. Acesta din urmă reprezintă un adăpost din stâncă, situat în sud-vestul Franței.
Astfel, magdalenienii au trăit în Europa între 23.000 și 14.000 de ani în urmă. Mai exact, spre sfârșitul ultimei ere glaciare (pe care, de asemenea, geologii o numesc epoca pleistocenă).
Până acum, dovezile privind așezările preistorice din regiunea alpină a Carpaților erau aproape inexistente.
Balankanche, peștera sacră a mayașilor sau poarta către un tărâm al zeilor
Test de cultură generală. Care este cea mai mare peșteră din lume?