Jack Spintecătorul, criminalul care a terorizat Londra. Cine a fost acesta?
Timp de trei luni, în 1888, frica și panica au pândit pe străzile din East End, Londra și toate acestea din cauza celui care avea să fie cunoscut drept Jack Spintecătorul.
În aceste luni, cinci femei au fost ucise și mutilate de un bărbat care a devenit cunoscut sub numele de „Jack Spintecătorul”, deși unii cred că numărul adevărat a fost de unsprezece, indică Historic UK.
Populația supraaglomerată trăia în căsuțe, străzile puțeau a mizerie și deșeuri și singura modalitate de a-și câștiga existența era prin mijloace criminale, iar în ceea ce privește femeile, o alternativă pentru acestea era prostituția.
Teroarea a început pe 31 august
„Teroarea” a început vineri, 31 august, când trupul lui Mary Ann Nicholls, în vârstă de 42 de ani, a fost găsit în Bucks Row (acum numită Durwald Street). Fața îi era învinețită și gâtul îi fusese tăiat de două ori și aproape retezat. Stomacul ei fusese deschis și tăiat de mai multe ori. Ulterior, ea a fost recunoscută a fi prima dintre victimele „Spintecătorului”.
Pe 8 septembrie a fost găsită a doua victimă. Era Annie Chapman, o prostituată de 47 de ani. Cadavrul ei a fost găsit într-un pasaj din spatele străzii Hanbury 29, cu puținele ei bunuri așezate lângă trupul ei. Capul ei era aproape tăiat, iar stomacul era pe afară. O parte a vaginului și a vezicii urinare fuseseră tăiate și luate.
La 28 septembrie, la Agenția Centrală de Știri a fost primită o scrisoare semnată „Jack Spintecătorul”, în care se amenința cu mai multe crime. Numele a atras imaginația publicului când a apărut pentru prima dată în ziare și a fost folosit și mai târziu. Whitechapel era acum în tumult, au izbucnit revolte în timp ce mulțimile isterice atacau pe oricine care purta o geantă neagră, deoarece se răspândise zvonul că „Spintecătorul” își purta cuțitele într-o astfel de geantă. 30 septembrie a fost o zi sumbră. „Spintecătorul” a comis două crime la câteva minute una de celălaltă.
O serie de crime care au atras atenția lumii
Elizabeth Stride a fost o femeie nefericită, tot o prostituată, care a fost găsită prima, la ora 1 dimineața, în spatele străzii Berner 40. Când a fost găsit trupul, sângele încă curgea din gâtul acesteia și părea că „Spintecătorul” a fost întrerupt din proces.La ora 1.45, cadavrul lui Catherine Eddowes, în vârstă de 43 de ani, a fost găsit la doar câteva minute de mers pe jos, pe o alee între Piața Mitre și strada Duke (cunoscută acum ca Pasajul St. James).
Trupul ei fusese spintecat și gâtul tăiat. Ambele pleoape fuseseră tăiate și o parte din nas, dar și urechea dreaptă i-au fost retezate. Uterul și rinichiul stâng au fost îndepărtate și măruntaiele aruncate peste umărul drept. O urmă de sânge a condus poliția la o ușă din apropiere, unde fusese scris cu cretă un mesaj.
„Evreii nu sunt oamenii care să fie învinovățiți pentru nimic”, stătea scris. Dintr-un motiv inexplicabil, șeful Poliției Metropolitane, Sir Charles Warren, a ordonat să fie curățat. Deci ceea ce ar fi putut fi un indiciu valoros a fost distrus.
Zvonuri despre Jack Spintecătorul
Oroarea crimei duble a cuprins Londra. Acum au început să circule zvonuri – „Spintecătorul” era un doctor nebun, un polonez, un țarist rus și chiar o moașă nebună. O altă scrisoare a fost primită de Agenția Centrală de Știri în care „Spintecătorul” a spus că îi pare rău că nu a putut trimite urechile poliției așa cum a promis. Urechea stângă a lui Catherine Eddowes fusese parțial tăiată.
Pe 9 noiembrie, „Spintecătorul” a lovit din nou. Mary Jeanette Kelly a fost cea mai tânără dintre femeile ucise și care avea doar 25 de ani. A fost găsită în camera ei de la Millers Court, care se întindea pe strada Dorset (acum strada Duval). Mary, sau ce mai rămăsese din ea, stătea întinsă pe pat. Scena din cameră era îngrozitoare.
Panica și strigătul public cauzate de această crimă au dus la demisia lui Sir Charles Warren, șeful poliției. Mary a fost ultima dintre victimele „Spintecătorului”. Domnia lui de teroare s-a încheiat la fel de brusc cum a început. Timp de o sută de ani, diferite nume au fost sugerate pentru identitatea acestui criminal.
Cine a fost până la urmă Jack Spintecătorul?
De la comiterea acestor crime, mai mult nume au fost vehiculate în spațiul public și asociate cu identitatea lui Jack Spintecătorul. Printre acestea se numără:
William Henry Bury
Prima dată suspectat în 1889 din cauza asemănărilor dintre uciderea soției sale și cele cinci victime ale Spintecătorului. Deși Bury a fost arestat și executat în Dundee, Scoția, el locuia în Bow, lângă Whitechapel, în timpul crizelor de trei luni ale lui Jack Spintecătorul.
Dacă ar fi luate în considerare toate cele unsprezece crime nerezolvate de la Whitechapel care au avut loc între aprilie 1888 și februarie 1891, Bury a locuit în Bow din octombrie 1887 până în ianuarie 1889, plasându-l în zonă la momentul potrivit.
Deși Bury a pledat nevinovat pentru uciderea soției sale, cu două zile înainte de execuție, Bury a mărturisit unui reverend că și-a ucis soția și, la îndemnul reverendului, a scris o mărturisire care a fost făcută publică abia după execuția sa.
Montague John Druitt
Deși există foarte puține dovezi care să-l implice pe Druitt, el este considerat de mulți suspectul numărul unu în acest caz.
Fiul unui medic, Druitt s-a potrivit cu presupunerea detectivilor de la acea vreme că, pe fondul îngrozitoarelor profanări de morminte și a prelevării de organe, Jack Spintecătorul trebuie să fi avut abilitățile unui medic sau măcelar.
Există puține dovezi că Druitt ar fi Spintecătorul. Druitt locuia în Blackheath și nu avea nicio legătură cu Whitechapel. Singura lui legătură cu cazul este cea făcută de Macnaughten, cel care a investigat crimele comise de Jack Spintecătorul.
James Maybrick
Maybrick nu a fost considerat suspect la momentul crimelor și nici măcar menționat în cazul pintecătorului decât la mai bine de un secol de la moartea sa. Nu este surprinzător, deoarece era un comerciant de bumbac cu reședința în Liverpool.
În 1992 a apărut un jurnal în care își asumă meritul pentru uciderea celor cinci victime, precum și pentru alte două crime. Deși un nume nu este menționat în acest jurnal, este acceptat pe scară largă datorită referințelor și sugestiilor de pe tot cuprinsul că acesta a fost jurnalul lui Maybrick.
Walter Richard Sickert
Sickert a fost un pictor britanic care s-a inspirat din cazul Spintecătorului. El credea că s-a cazat în camera folosită cândva de Jack Spintecătorul, deoarece proprietara lui bănuise un locatar anterior.
Timp de 70 de ani, nimeni nu a menționat numele lui Sickert în legătură cu cazul până când un autor, Stephen Knight, a susținut că Sickert a fost complice la crime, datorită informațiilor obținute de la fiul nelegitim al lui Sickert, Joseph Gorman.
Bănuielile asupra lui Sickert au apărut în 2002, când romancierul Patricia Cornwell a declarat aceasta că crede că Sickert este Spintecătorul. Cornwell a achiziționat 31 de picturi ale lui Sickert în căutarea probelor ADN și a susținut că a reușit să demonstreze că ADN-ul mitocondrial îl lega pe pictor de o scrisoare a lui Jack Spintecătorul.
Francis Tumblety
Tumblety a fost suspectat că ar fi Jack Spintecătorul la momentul crimelor. El a fost arestat la 7 noiembrie 1888 sub acuzații nelegate le caz și eliberat pe cauțiune. Știind că era considerat suspect în crimele Spintecatorului, Tumblety a fugit înapoi în Statele Unite prin Franța.
Există zvonuri că Scotland Yard a încercat să-l extrădeze, dar poliția din New York a spus că „nu există nicio dovadă a complicității sale la crimele de la Whitechapel, iar crima pentru care este încarcerat la Londra nu permite extrădarea”.
Nu este clar de ce Tumblety era suspect la acea vreme, în afară de antecedentele sale penale și caracterul misogin al acestuia. Aspectul lui nu a fost asemănător cu descrierile vreunei mărturii ale martorilor oculari și nu există dovezi concrete că a vizitat Whitechapel.
Vă mai recomandăm și:
Primul soldat rus care va fi judecat în Ucraina pentru crime de război
Un nou studiu arată că bunăstarea previne criminalitatea într-o mare măsură
Președintele Joe Biden l-a numit pe Vladimir Putin un „criminal de război”
Un criminal german a primit dreptul de ”a fi uitat” în mediul online