Ce a dus la prăbușirea civilizației maya? O nouă descoperire pare, mai degrabă, o avertizare

O perioadă prelungită de nesiguranță în orașul Mayapan din Mexic a fost marcată de scăderea populației, de rivalități politice și de conflicte civile ale mayașilor.

Între anii 1441 și 1461 d.Hr., nesiguranța a atins un crescendo nefericit, ducând la o prăbușire instituțională completă și la abandonarea orașului. Toate acestea s-au întâmplat în timpul unei secete prelungite.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

Un studiu despre această perioadă a fost publicat în revista Nature Communications.

Conflicte civile ale mayașilor, cauzate de secetă, au dus la căderea unui oraș

Douglas Kennett, autor principal, de la Universitatea din California, SUA, și colaboratorii săi din domeniile arheologiei, istoriei, geografiei și științelor pământului sugerează că seceta ar fi putut, de fapt, să fi alimentat aceste conflicte civile ale mayașilor, care au generat violență, care, la rândul său, a dus la declanșarea instabilității instituționale ce a dus la prăbușirea orașului Mayapan.

Această lucrare transdisciplinară, au spus cercetătorii, „subliniază importanța înțelegerii relațiilor complexe dintre sistemele naturale și cele sociale, în special atunci când se evaluează rolul schimbărilor climatice în exacerbarea tensiunilor politice interne și a fracționismului în zonele în care seceta duce la insecuritate alimentară”.

„Am găsit relații complexe între schimbările climatice și stabilitatea/instabilitatea societății la nivel regional. Conflictul civil indus de secetă a avut un impact local devastator asupra integrității instituțiilor de stat din Mayapan, care au fost concepute pentru a menține ordinea socială”, a declarat Kennett.

„Cu toate acestea, fragmentarea populațiilor din Mayapan a dus la o reorganizare a populației și a societății, care a fost foarte rezistentă timp de o sută de ani, până când spaniolii au ajuns pe țărmurile Yucatanului”, a adăugat cercetătorul.

O lucrare multidisciplinară

Cercetătorii au examinat date arheologice și istorice din Mayapan, inclusiv înregistrări ale izotopilor, date de radiocarbon și secvențe ADN din rămășițele umane, pentru a documenta în special un interval de neliniște dintre anii 1400 și 1450 d.Hr., potrivit Heritage Daily.

Ei au folosit apoi surse regionale de date climatice și le-au combinat cu un înregistrări locale mai noi ale secetei, din peșterile de sub oraș, a explicat Kennett.

„Tensiunile existente între facțiuni care s-au dezvoltat între grupurile rivale au reprezentat o vulnerabilitate cheie a societății în contextul secetelor prelungite din acest interval”, a spus Kennett.

„Din instabilitatea instituțională de la Mayapan au rezultat durere, suferință și moarte, iar populația s-a fragmentat și oamenii s-au mutat înapoi în locurile lor natale în altă parte din regiune”, spune el.

Aceste conflicte civile ale mayașilor au fost alimentate de mediul politic

Vulnerabilitatea dezvăluită în date, au descoperit cercetătorii, era dată de dependența mayașilor de agricultura de porumb alimentată de ploaie, lipsa depozitării centralizate pe termen lung a cerealelor, investițiile minime în irigații și un sistem sociopolitic condus de familii de elită cu interese politice concurente.

Autorii susțin că „dificultățile pe termen lung din Mayapan, cauzate de climă, au provocat aceste conflicte civile ale mayașilor, care au fost alimentate de actori politici ale căror acțiuni au culminat de mai multe ori cu violență politică”.

Cu toate acestea, în mod semnificativ, o rețea de state mayașe mici s-a dovedit rezistentă după prăbușirea Mayapanului, parțial prin migrarea în regiune către orașe care încă erau înfloritoare.

În ciuda descentralizării, a impactului comercial, a revoltelor politice și a altor provocări, acestea s-au adaptat și au persistat până la începutul secolului al XVI-lea. Toate acestea indică complexitatea răspunsurilor umane la seceta din Peninsula Yucatan de la acea vreme, un considerent important pentru viitor, precum și pentru trecut.

Legătura dintre mediu și societate

„Studiul nostru demonstrează că convergența informațiilor din mai multe discipline științifice ne ajută să răspundem la întrebări importante și extrem de relevante, cum ar fi impactul potențial al schimbărilor climatice asupra societății și alte întrebări cu implicații sociale enorme”, a spus Kennett.

„Schimbările climatice mă îngrijorează, în special aici, în vestul SUA, dar complexitatea schimbărilor societale ca răspuns la perturbările climatice mă îngrijorează cel mai mult”, a adăugat el.

„Înregistrările arheologice și istorice ne oferă lecții din trecut și avem, de asemenea, mult mai multe informații despre clima Pământului și despre potențialele vulnerabilități ale propriilor noastre sisteme socio-politice”, a încheiat Kennett.

Vă recomandăm să citiți și:

Unde se află mormântul lui Atilla Hunul? Un mister încă neelucidat

Războiul ar putea fi cel mai mare motor al complexității sociale, arată un studiu

Pedeapsa cruntă pe care a primit-o autorul ”Utopiei” după ce l-a înfruntat pe regele Henric al VIII-lea

Datele satelitare ar fi dezvăluit mormântul regelui viking Harald I al Danemarcei, cunoscut și ca Harald „Dinte Albastru”