Războiul ar putea fi cel mai mare motor al complexității sociale, arată un studiu

La ce este bun războiul? Poate că la expansiunea imperiilor și proliferarea structurilor și instituțiilor sociale complexe. S-ar putea totuși ca războiul să fi fost un factor mai mare al complexității sociale decât agricultura.

De la începutul Holocenului, cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, temperaturile globale stabile au permis recolte sigure ale culturilor, permițându-le oamenilor, să renunțe la atmosfera nomadă și să se stabilească în așezări agricole permanente. Acest lucru, la rândul său, a condus la diviziunea muncii și la dezvoltarea unor societăți din ce în ce mai complexe, declanșând evoluția noastră de la vânători-culegători la fermieri sau călători în spațiu.

• Drama care l-a forțat pe Titu Maiorescu să se retragă din politică
• Cine a fost prim-ministrul român pasionat de Machiavelli? Noaptea îi citea cartea pentru ca ziua să…

Din păcate însă, istoria omenirii constă în mai mult decât pepeni verzi și floarea-soarelui și este un fapt tragic că războiul a modelat și traiectoria noastră ca specie. Pentru a testa rolul războiului în apariția unor societăți complexe, autorii studiului au folosit Seshat: Global History Databank, care constă din istorici, arheologi și alți experți în civilizațiile trecute din întreaga lume în ultimele zece milenii, indică IFL Science.

După ce s-au consultat cu acești savanți, cercetătorii au identificat 17 variabile diferite care influențează complexitatea sociopolitică și au conceput un algoritm pentru a determina care dintre acestea este cel mai mare motor al acestui proces. Rezumând descoperirile lor, autorii scriu că „această analiză a identificat o rețea neașteptat de simplă de cauzalitate, în care principalii factori care conduc la creșterea complexității și a amplorii sociale sunt agricultura și războiul”.

Războiul ca factor evolutiv al omenirii

Defalcând datele în continuare, ei explică că apariția a două tehnologii militare – și anume armele de fier și cavaleria – par să eclipseze toți ceilalți factori ca cei mai mari facilitatori ai complexității sociale. De exemplu, ei explică că primele macrostate – definite ca politici care controlează un teritoriu mai mare de 100.000 de kilometri pătrați – au apărut în Mesopotamia și Egipt în urma răspândirii metalurgiei bronzului.

Atunci când armele de bronz au fost combinate mai târziu cu folosirea armatelor călare, „imperii foarte mari” care acoperă mai mult de 3 milioane de kilometri pătrați au devenit posibile pentru prima dată. În mod semnificativ, autorii notează că „în fiecare dintre marile subregiuni eurasiatice, aceste megaimperii au apărut la trei sau patru secole după apariția cavaleriei”.

Acest lucru poate suna ca o întârziere destul de mare, dar cercetătorii insistă că „inovațiile în tehnologia militară au dus la o schimbare evolutivă mai rapidă, în comparație cu adoptarea agriculturii”.

Inovațiile în tehnologia militară au dus la o schimbare evolutivă mai rapidă

Este important de menționat totuși, că acest studiu se bazează pe o definiție specifică a complexității sociale și nu sugerează că războiul a contribuit la stimularea complexității culturale în societățile umane.

Mai degrabă, autorii constată că tehnologiile militare au declanșat extinderea a trei aspecte specifice ale civilizației – acestea fiind dimensiunea teritoriului ocupat de o societate, complexitatea ierarhiei de conducere și apariția unor instituții birocratice și juridice specializate.

Revenind la date, se pare că teritoriul maxim deținut de imperiile majore a rămas aproximativ stabil timp de două milenii după „revoluția IronCav”. Ar fi nevoie de o altă piatră de hotar militară, „Revoluția prafului de pușcă”, pentru ca acest prag de complexitate socială să fie depășit.

Praful de pușcă este un alt factor important

Semnificativ, autorii studiului notează că „decalajul de timp dintre apariția armelor eficiente cu praf de pușcă și ascensiunea imperiilor coloniale europene a fost, de asemenea, de 300 până la 400 de ani”, evidențiind un model repetat prin care inovația militară aparent naște expansiunea civilizației umane.

Încheind raportul lor, cercetătorii explică că această analiză este departe de a fi cuprinzătoare și că sunt necesare studii mai aprofundate asupra diferitelor aspecte ale complexității sociale pentru a determina adevărata importanță a războiului.

Cu toate acestea, dacă aceste descoperiri inițiale ar trebui să treacă, s-ar părea că pumnalul poate fi mai puternic decât varza atunci când vine vorba de modelarea istoriei omenirii.

Vă mai recomandăm și:

„Armata Invincibilă”. Tancurile rusești distruse în războiul din Ucraina, incluse într-o expoziție

Epidemia care a decimat armata română în plin război cu bulgarii pentru Dobrogea

Elveţia a importat aur din Rusia pentru prima dată de când Putin a lansat războiul

Rolul României în Al Doilea Război Mondial. Cum am pierdut Basarabia şi Bucovina – FOTO