Dacă ar fi să rămâi dintr-o dată încremenit în timp, există câteva ipostaze în care cel mai probabil ai prefera să nu te găsești. Tocmai asta a fost soarta regretabilă a unui bărbat din Pompeii.
În 79 î.e.n., orașul roman antic Pompeii a fost îngropat de cenușa de la vulcanul Vezuviu, situat în Golful Napoli al Italiei. Corpurile celor peste 1.000 de locuitori au rămas încremenite în momentul erupției, inclusiv unul despre care se crede că trecea prin propria „erupție” în acele clipe.
Cadavrul încastrat în ghips al bărbatului, vechi de 2.000 de ani, poate fi văzut în timp ce se ține strâns cu mâna dreaptă. Fotografia a fost inițial distribuită de Parcul Arheologic Pompeii în 2017, iar apoi a făcut rapid senzație pe Internet. Astfel, „bărbatul de la Pompeii care se masturba” a devenit un meme al secolului XXI.
A fost cu adevărat acest bărbat surprins de erupția lui Vezuviu în timp ce își satisfăcea cele mai primordiale nevoi?
Răspunsul nu este chiar cel așteptat.
Pompeii era un loc surprinzător de libertin. Turiștii care vizitează ruinele de la acest oraș cândva plin de viață sunt uimiți de câte falusuri de piatră există în ziduri și pavaj (unele chiar atârnând ademenitor deasupra intrărilor sau cuptoarelor).
Circulă numeroase povești despre falusuri folosite ca o formă timpurie de publicitate. Se spune că, dacă urmezi direcția falusurilor, ai ajunge la cel mai apropiat bordel.
Astfel de întreprinderi erau populare în Pompeii. Prostituția nu era doar legală, ci și considerată la nivel general perfect normală pentru bărbați (și, în unele cazuri, pentru femeile înstărite).
Sexualitatea și comportamentul sexual nu purtau aceeași stigmă ca în zilele noastre. Așadar, putem înțelege că sexualitatea era pur și simplu unul dintre numeroasele comportamente corporale, cum ar fi mâncatul și dormitul. Comportamentul sexual era guvernat de propriile reguli sociale, însă era în mare parte considerat un aspect imutabil al vieții umane.
Cu toate acestea, cercetătorii cred că mai degrabă falusurile erau simboluri puternice în Roma Antică decât instrumente de publicitate pentru bordelurile lor.
Falusurile reprezentau noroc și protecție împotriva vizitatorilor rău-intenționat sau al „ochiului malefic”. Proeminența conferită penisului la acea vreme ar putea explica motivul pentru care bărbatul din cazul de față era atât de dornic să-l protejeze de explozie.
Din păcate, explicația reală nu este chiar atât de amuzantă, potrivit Phys.org.
După ce „bărbatul de la Pompeii care se masturba” a început să facă senzație pe Internet, experții au fost întrebați dacă povestea era chiar atât de simplă pe cât părea.
Împreună cu alte victime care trăiau în jurul vulcanului Vezuviu, acest bărbat a fost ucis de un val piroclastic fierbinte. Efectul acestei călduri asupra corpului este responsabil pentru flexarea brațelor și altor membre. Acest efect are loc nu doar în timpul impactului dar și post-mortem, iar corpurile pot continua să-și schimbe poziția după moarte.
Tocmai acesta se crede că ar motivul pentru care multe cadavre (nu doar cel al bărbatului) au fost descoperite în poziții ciudate, multe părând să apuce părți corporale.
Ce s-a întâmplat cu oamenii de la Pompeii este o adevărată tragedie care continuă să ne impresioneze secole mai târziu. Dacă ar fi să spunem că există și ceva bun din toată devastarea care a avut loc la Pompeii, ar fi faptul că efectele dezastrului ne-au permis un acces fără precedent în lumea antică.
Istoria orașului Pompeii a rămas un punct de interes pentru academicieni, mai ales pentru mințile curioase asupra istoriei sexualității umane. Și, din câte putem estima, comorile sale încă nu au fost descoperite pe deplin.
Robotul Spot păzește ruinele de la Pompeii și uimește turiștii care vizitează parcul arheologic
Cercetătorii au secvențiat, în premieră, genomul unui om din orașul antic Pompeii
Spot, robotul patruped de la Boston Dynamics, patrulează Parcul Arheologic Pompeii
Cercetătorii au reconstruit o casă din orașul antic Pompeii în realitatea virtuală