O peșteră din Spania, renumită pentru arta rupestră, folosită de strămoșii noștri timp de peste 50.000 de ani
Cueva de Ardales este o peșteră din Malaga, în sudul Spaniei, renumită pentru vasta artă preistorică zugrăvită și inscripționată pe pereții săi. Peste 1.000 de astfel de lucrări au fost catalogate, unele dintre ele demonstrând că neanderthalienii puteau crea artă.
Acum au fost efectuate primele săpături în peșteră, ceea ce le oferă în sfârșit oamenilor de știință o idee mai bună despre ce făceau anticii neanderthalieni și oamenii moderni în peșteră și despre perioada de timp în care au folosit-o.
Pe parcursul a 50.000 de ani, din momentul în care neanderthalienii au început să folosească peștera acum 65.000 de ani, ei au folosit Cueva de Ardales în scopul de a crea artă și de a-și îngropa morții.
„Cercetarea noastră prezintă o serie bine stratificată de peste 50 de date radiometrice din Cueva de Ardales care confirmă vechimea artei paleolitice de acum 58.000 de ani”, explică o echipă de cercetători, condusă de arheologul José Ramos-Muñoz de la Universitatea din Cadiz, Spania.
Arta preistorică, zugrăvită și inscripționată pe pereții peșterii
„De asemenea, se confirmă faptul că peștera a fost un loc al artei, deoarece au fost descoperite numeroase fragmente de ocru în nivelurile paleoliticului mijlociu.”
Săpăturile au avut loc între 2011 și 2018, concentrându-se pe intrarea în peșteră. Este probabil ca aceasta să fie regiunea cea mai intens circulată a peșterii și conține cea mai mare concentrație de picturi abstracte, nonfigurative.
De aici, cercetătorii au săpat pentru a avea acces la diferitele straturi, îngropate de-a lungul timpului, care conțin urme ale prezenței umane.
Aceste straturi au dezvăluit istoricul de ocupare a peșterii, începând cu cel mai de jos, cel mai timpuriu strat. Acesta a fost datat cu peste 58.000 de ani în urmă, cu ajutorul datării cu radiocarbon, în concordanță cu datele obținute anterior pentru cele mai vechi picturi din peșteră.
Un sit arheologic valoros pentru studierea istoriei umane în Europa
Aceasta a fost perioada de ocupare a peșterii de către Neanderthal, care a încetat în urmă cu aproximativ 43.000 de ani.
Oamenii moderni par să fi ajuns în regiune în urmă cu aproximativ 35.000 de ani, ceea ce sugerează că peștera a fost nefolosită pentru o perioadă destul de lungă de timp, în jur de 7.000 de ani.
Din momentul în care au sosit oamenii moderni, peștera a fost folosită până la începutul Epocii Cuprului, spre sfârșitul Neoliticului.
Interesant este faptul că, deși au sosit mult mai târziu, oamenii moderni par să fi folosit peștera în scopuri similare cu cele ale neanderthalienilor, scrie ScienceAlert.
Niciunul dintre artefactele recuperate din orice perioadă nu a fost legat de sarcini domestice, ceea ce sugerează că peștera nu a fost folosită ca spațiu de locuit.
Peștera, folosită de oamenii moderni pentru înmormântări
În schimb, echipa a găsit bulgări de ocru, folosit pentru pictură și ca material ritualic de-a lungul preistoriei, precum și scoici și dinți de animale care fuseseră găuriți, probabil pentru a fi folosiți ca bijuterii.
Au găsit, de asemenea, rămășițe umane, sugerând că peștera a fost folosită de oamenii moderni pentru a înmormânta morții în timpul neoliticului timpuriu.
„Urmele de activitate umană sunt efemere și indică activități specifice legate de utilizarea simbolică a peșterii”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.
Rezultatele par să confirme faptul că peștera a avut o mare importanță simbolică pentru o perioadă lungă de timp de-a lungul preistoriei, marcând-o drept un sit arheologic semnificativ și valoros pentru studierea istoriei umane în Europa.
Cercetarea a fost publicată în PLOS ONE.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Cum au dispărut neanderthalienii din Peninsula Iberică? Uneltele ar putea oferi răspunsul
Arta rupestră antică și secretele sale. Cum dezvăluie noile tehnologii fantomele istoriei umane?
Un nou stil de artă rupestră, care arată oamenii și natura trăind în armonie, a fost descoperit