Un studiu al primelor comunități de animale a ajuns la concluzia că ceea ce unii paleontologi au considerat prima extincție în masă a fost ceva foarte diferit. Astfel, potrivit cercetării, animalele s-ar fi adaptat și ar fi format relații complexe.
În urmă cu aproximativ 540 de milioane de ani, animalele s-au diversificat brusc și dramatic, un proces cunoscut sub numele de Explozia Cambriană. Deși structurile care stau la baza formelor de viață moderne au fost stabilite în acel moment, acestea nu au fost primele animale.
Acestea, din câte se știe, au apărut la sfârșitul erei Ediacaran (acum 572-541 milioane de ani). Ediacaranul a avut propria sa explozie, mai mică, în care viața s-a diversificat de asemenea. Apoi, însă, diversitatea a scăzut.
Unii oameni de știință au ajuns la concluzia că această scădere a diversității a reprezentat o extincție în masă, mai devreme decât cele cinci confirmate în istoria vieții pe Pământ.
Cu toate acestea, în PLOS Biology, trei oameni de știință de la Universitatea Cambridge au contestat acest punct de vedere, după ce au efectuat prima investigație a structurilor comunitare din depozitele fosile din trei părți ale Ediacaranului târziu, cunoscute sub numele de ansambluri.
Deși speciile individuale deveneau din ce în ce mai puțin diverse în Ediacaranul târziu, susțin autorii, structurile comunitare erau din ce în ce mai complexe. Acest lucru indică animale mai specializate care interacționau în moduri mai implicate, la fel cum animalele moderne au dezvoltat interacțiuni extraordinare între specii, cum ar fi simbioza.
Acestea sunt semnele unei succesiuni ecologice, nu ale unei extincții în masă. Unele animale, incapabile să facă față noii lumi, au dispărut, dar viața în ansamblu a fost mai bogată, nu mai săracă.
„Am descoperit că factorii din spatele acestei explozii, și anume complexitatea comunității și adaptarea, au început de fapt în timpul Ediacaranului, mult mai devreme decât se credea anterior”, a explicat autorul principal, Dr. Emily Mitchell. „Ediacaranul a fost fitilul care a aprins explozia cambriană”.
Primul ansamblu Ediacaran, cunoscut sub numele de Avalon, era relativ simplu. În timpul ansamblului din Marea Albă, acum 558-550 de milioane de ani, a apărut o gamă mult mai largă de forme de animale.
Viețuitoarele s-au reunit în comunități dense care variau semnificativ în funcție de mediu. Cu toate acestea, în epoca ansamblului Nama (acum 549-543 de milioane de ani), a avut loc un declin al biodiversității, în ciuda primei apariții a speciilor biominerale, ceea ce a sporit perspectivele de conservare a acestora ca fosile. Corelația dintre specii și adâncime este mult mai puternică în depozitele Nama decât în ansamblurile anterioare.
Schimbările observate pe parcursul perioadei Nama au fost mici, dar în direcția opusă față de ceea ce se așteaptă de la un ecosistem care se recuperează în urma unui șoc extern, cum ar fi o lovitură de asteroid sau o erupție vulcanică.
Punând cap la cap aceste observații, autorii sunt încrezători că schimbările de la sfârșitul Ediacaranului au fost determinate de competiția internă, mai degrabă decât de un șoc extern, scrie IFL Science.
Emisiile globale necontrolate sunt pe cale să declanșeze o extincție în masă a vieții marine
O broască țestoasă străveche din Transilvania a supraviețuit extincției dinozaurilor
Oamenii de știință avertizează că a șasea extincție în masă a început deja