Home » Istorie » Stejarii străvechi dezvăluie secretele climei din ultimii 4.500 de ani. Cum era vremea în Epoca Bronzului?

Stejarii străvechi dezvăluie secretele climei din ultimii 4.500 de ani. Cum era vremea în Epoca Bronzului?

Stejarii străvechi dezvăluie secretele climei din ultimii 4.500 de ani. Cum era vremea în Epoca Bronzului?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 30.04.2022

Cercetătorii vor putea în curând să reconstituie climatul din nord-vestul Europei, inclusiv al Regatului Unit, din ultimii 4500 de ani, și să dateze cu precizie clădirile și obiectele din lemn, analizând chimia stejarilor vechi.

Totul ar putea fi posibil cu ajutorul unui nou proiect condus de Swansea, care tocmai a fost selectat pentru o finanțare europeană de 3 milioane de euro.

Analiza inelelor arborilor este o tehnică științifică consacrată pentru înțelegerea trecutului. Inelele arborilor pot fi examinate în copaci vii sau morți sau în obiecte din lemn, de la grinzile unei case, la scândurile unei nave.

Lățimea inelelor indică cât de mult au crescut copacii într-un anumit an, ceea ce nu numai că ne informează despre climatul din trecut, dar ne permite și să datăm cu o precizie extraordinară structurile și obiectele din lemn din antichitate.

Cum arăta clima în urmă cu 4.500 de ani?

Cu toate acestea, această abordare nu funcționează întotdeauna bine în regiuni precum Regatul Unit și nord-vestul Europei, unde clima este blândă și limitează creșterea copacilor. Acest lucru face ca datarea să fie o provocare.

Potrivit HeritageDaily, echipa QUERCUS va examina eșantioane de stejar vechi, atât istorice, cât și vii care acoperă ultimii 4500 de ani. Stejarii sunt deosebit de utili deoarece sunt răspândiți în întreaga regiune de studiu, trăiesc mult timp și rămășițele lor sunt frecvent găsite în arhivele arheologice.

Principala inovație constă în faptul că echipa va analiza chimia lemnului și nu doar lățimea inelelor. Ei vor examina izotopii stabili (neradioactivi) ai elementelor fundamentale: carbon, oxigen și hidrogen.

Izotopii de carbon din copaci indică schimbările în asimilarea carbonului pentru un anumit an, care, în Marea Britanie, este legată de cantitatea de soare din timpul verii.

Indicii despre climatul din Epoca Bronzului

Izotopii de oxigen și de hidrogen înregistrează informații despre apa utilizată de arbore, ceea ce oferă date despre cantitatea de precipitații din timpul verii și schimbările în circulația atmosferică la scară largă.

Aceste dovezi din semnătura chimică a lemnului vor permite cercetătorilor să dateze trecutul și să reconstituie clima de-a lungul timpului.

În mod esențial, spre deosebire de lățimea inelelor, aceste semnale izotopice sunt la fel de fiabile și în cazul arborilor din zonele în care creșterea nu este puternic limitată de climă.

Proiectul va aplica, de asemenea, aceste metode pentru a răspunde unor întrebări arheologice de lungă durată, legate de climă și cronologie la nivel mondial.

Copacii și stresul ecologic

Echipa, condusă de profesorul Neil Loader de la Departamentul de Geografie de la Universitatea Swansea, include oameni de știință de la Școala de Arheologie a Universității din Oxford. Aceștia vor lucra în parteneriat cu o echipă de experți, inclusiv cu reprezentanți ai grupurilor indigene din Europa, Noua Zeelandă și SUA.

„Izotopii stabili din inelele copacilor sunt purtători de semnale climatice puternice și pot fi utilizați pentru a reconstitui clima din trecut, chiar și atunci când copacii nu creșteau în condiții de stres ecologic”, a declarat profesorul Neil Loader de la Universitatea din Swansea, care conduce proiectul QUERCUS.

„Cu ajutorul acestei noi tehnici, proiectul QUERCUS va dezvolta primele cronologii izotopice ale inelelor de arbori, care se vor extinde cu 4 500 de ani în urmă, până în Epoca Bronzului. Scopul nostru este de a înțelege mai bine climatul din trecut. Capacitatea noastră de a data artefacte din lemn și cherestea din antichitate va fi îmbunătățită semnificativ”, a concluzionat acesta.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Schimbările climatice vor produce „o reorganizare dramatică a vieții pe Pământ”

Google prezintă realitatea crudă a schimbărilor climatice de Ziua Pământului 2022

Râurile montane, indicatori ai schimbărilor climatice

„Arborele vieții” ar putea contribui la încetinirea schimbărilor climatice

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Nokia, una dintre primele companii de telefonie, lansează o arhivă online cu istoria brandului
Nokia, una dintre primele companii de telefonie, lansează o arhivă online cu istoria brandului
O nouă formulă ar putea schimba modul în care căutăm viața în Univers
O nouă formulă ar putea schimba modul în care căutăm viața în Univers
Un ingredient-cheie din lipici ar putea trata cancerul. Ce au descoperit cercetătorii din Japonia?
Un ingredient-cheie din lipici ar putea trata cancerul. Ce au descoperit cercetătorii din Japonia?
O nouă tehnică de cartografiere a creierului dezvăluie informații despre funcțiile sale superioare
O nouă tehnică de cartografiere a creierului dezvăluie informații despre funcțiile sale superioare
Americanii confundă stelele de pe cer cu drone
Americanii confundă stelele de pe cer cu drone
Doar o fracțiune din hidrogenul ascuns sub pământ ar putea alimenta întreaga planetă timp de 200 de ani
Doar o fracțiune din hidrogenul ascuns sub pământ ar putea alimenta întreaga planetă timp de 200 de ani
Ce au descoperit cercetătorii după ce au disecat pentru prima dată cea mai rară balenă din lume
Ce au descoperit cercetătorii după ce au disecat pentru prima dată cea mai rară balenă din lume
Mayim Bialik, cercetătoarea din The Big Bang Theory, dar și din viața reală
Mayim Bialik, cercetătoarea din The Big Bang Theory, dar și din viața reală
Cât de multe proteine trebuie, de fapt, să consumăm?
Cât de multe proteine trebuie, de fapt, să consumăm?
Cititul reduce riscul de demență, iar televizorul îl crește, arată un nou studiu
Cititul reduce riscul de demență, iar televizorul îl crește, arată un nou studiu
Test de cultură generală. Cât timp îți ia să ajungi la Lună?
Test de cultură generală. Cât timp îți ia să ajungi la Lună?
A fost găsită o stea gigantă roșie cu pete mai mari decât Soarele
A fost găsită o stea gigantă roșie cu pete mai mari decât Soarele
O specie de păsări care seamănă cu pinguinii, devastată de un val de căldură
O specie de păsări care seamănă cu pinguinii, devastată de un val de căldură
Prietenii ajută persoanele în vârstă mai mult decât familia, arată un studiu
Prietenii ajută persoanele în vârstă mai mult decât familia, arată un studiu
Căutările Google arată de ce le este frică românilor
Căutările Google arată de ce le este frică românilor
Noaptea „Trandafirului”. Cum au fost furaţi din morgă morţii de la Timişoara şi incineraţi la Bucureşti, din ordinul Elenei Ceauşescu
Noaptea „Trandafirului”. Cum au fost furaţi din morgă morţii de la Timişoara şi incineraţi la Bucureşti, din ordinul ...
Papa Francisc, vizat de un atentat cu bombă. Vaticanul a fost informat de serviciile secrete britanice
Papa Francisc, vizat de un atentat cu bombă. Vaticanul a fost informat de serviciile secrete britanice
Cât internet au consumat românii în anul 2024?
Cât internet au consumat românii în anul 2024?