Regii anglo-saxoni erau în mare parte vegetarieni, dar țăranii îi răsfățau cu ospețe pline de carne

Foarte puțini oameni din Anglia consumau carne înainte de sosirea vikingilor. Mai mult, nu există dovezi concrete care să ateste că elitele acelor vremuri consumau mai multă carne decât oamenii de rând, indică un nou studiu bioarheologic. 

Într-un studiu înrudit cu acesta se arată că uneori țăranii organizau mese copioase și pline de carne pentru conducătorii lor. Aceste descoperiri schimbă percepția despre istoria medievală recentă a Angliei.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Istoricii au presupus că regalitatea și nobilimea consumau mai multă carne decât oamenii de rând și că țăranii erau obligați să-și sacrifice mâncarea pentru a-i susține pe bogați de-a lungul anului, într-un sistem de exploatare, indică Phys.

Însă, un grup de cercetători de la Cambridge a publicat în Anglo-Saxon England un studiu care arată o altfel de imagine, una care ar putea schimba modul în care percepem societatea și regatul medieval.

Care era meniul bogaților în perioada medievală?

În timp ce își completa doctoratul la Cambridge, bioarheologul Sam Leggett a susținut o prezentare care l-a intrigat pe istoricul Tom Lambert de la Colegiul Sidney Sussex, Anglia. În prezent la Universitatea Edinburgh, dr. Leggett a analizat semnăturile chimice ale dietelor înregistrate în oasele a 2.023 de oameni îngropați în Anglia în perioada dintre secolele V și XI.

Apoi, Leggett a comparat acești factori cu dovezile statutului social – determinat de poziția corpului, lucrurile cu care persoanele respective au fost înmormântate, orientarea mormântului. Cercetarea efectuată de Leggett nu a arătat nicio asociere între statutul social și o dietă bogată în proteine.

Aceste descoperiri l-au surprins pe Tom Lambert pentru că multe dintre textele medievale și istorice sugerează că elitele anglo-saxone consumau cantități considerabile de carne. Cei doi au început să lucreze împreună pentru a desluși misterul.

Au început prin descifrarea unui meniu din timpul regelui Ine din Wessex (688 – 726) pentru a estima cantitatea de alimente și aportul caloric. Cei doi cercetători au estimat că proviziile ajungeau undeva la 1,24 milioane de kilocalorii, dintre care mai bine de jumătate erau de origine animală. Lista includea 300 de chifle, astfel încât cercetătorii au lucrat pe baza faptului că fiecărei persoane i s-a servit câte o chiflă, pentru a calcula porțiile totale.

Misterele dietelor medievale

Astfel, fiecărui oaspete i-ar fi fost alocate 4.140 de kilocalorii dintre care 500g carne de oaie, 500g carne de vită, alte 500g carne de somon, țipar și păsări de curte, plus brânză, miere și bere. Cercetătorii au studiat mai apoi alte zece liste de alimente comparabile din sudul Angliei și au descoperit un model similar: cantități modeste de pâine, foarte multă carne, bere cu moderație și nicio mențiune asupra legumelor – cu toate că cel mai probabil acestea erau servite.

„Amploarea și proporțiile acestor liste cu alimente sugerează că erau provizii pentru ospețe ocazionale și nu proviziile obișnuite de alimente ale bogaților vremii. Nu există indicii concrete despre dieta de zi cu zi a elitelor, așa cum au presupus istoricii”, spune Lambert.

„Am participat la multe grătare unde prietenii mei pregăteau cantități absurde de carne, așa că nu trebuie să fim surprinși. Oaspeții probabil că înfulecau cele mai bune bucăți, iar restul era păstrat pentru mai târziu”.

Cât de multă carne consumau elitele medievale?

„Nu am găsit nici o dovadă cum că oamenii ar fi consumat astfel de cantități absurde de carne în meniul de zi cu zi. Dacă ar fi făcut așa, am fi găsit unele dovezi izotopice ale excesului de proteine sau semne ale unor boli ca guta din oase. Dar pur și simplu nu găsim așa ceva”, spune Leggett.

„Dovezile izotopice sugerează că dietele din această perioadă erau cumva similare de-a lungul grupurilor sociale. Ar trebui să ne imaginăm o gamă largă de oameni care ornează pâinea cu cantități mici de carne și brânză sau mâncând bucăți de praz și cereale integrale cu puțină carne”. Cercetătorii cred că până și regalitățile aveau o dietă bazată pe cereale, iar ospețele ocazionale erau un răsfăț și pentru aceștia.

Țăranii care hrănesc regii

Aceste ospețe reprezentau evenimente generoase în care vite întregi erau gătite în gropi uriașe, după cum arată unele descoperiri din estul Angliei. „Istoricii presupun în general că ospețele medievale erau exclusiv pentru elite. Dar aceste liste cu alimente arată până la 300 de persoane ar fi participat. Asta înseamnă că mulți oameni de rând ar fi luat parte acolo, lucru care prezintă multiple implicații politice”, precizează Lambert.

Regii acelei perioade primeau de la țărani rații de alimente, care în acea perioadă erau cunoscute în engleza veche, drept „feorm”. Se presupune că aceasta era sursa principală de hrană pentru curțile regale și că terenurile personale ale regilor jucau un rol minor în asigurarea necesarului alimentar.

Dar Lambert a studiat folosirea termenului în diferite contexte și a concluzionat că acesta făcea referire la un singur ospăț și nu la o formă primitivă de taxare. Acest lucru este important pentru că renta de alimente nu necesita implicarea directă a regelui sau lorzilor. Această reconceptualizare poate avea implicații mult mai mari pentru studiile medievale și istoria politică engleză în general.

Vă mai recomandăm și: 

Dieta medievală. Ce mâncau bogații și săracii acelor vremuri?

Majoritatea manuscriselor medievale despre eroism și cavalerism s-au pierdut. Ce opere au supraviețuit?

De ce nu trebuie să mănânci carne crudă? Iată ce spune știința

Se împlinesc 183 de ani de la naşterea primului rege al României – Carol I