În fiecare an, Duminica Paștelui marchează sfârșitul unei celebrări a ultimelor zile ale lui Iisus Hristos în Ierusalim, inclusiv răstignirea și învierea sa ulterioară. Fiecare dintre cele patru evanghelii din Noul Testament (Evanghelia după Matei, Evanghelia după Marcu, Evanghelia după Luca și Evanghelia după Ioan) susține că mormântul gol al lui Iisus a fost descoperit de femei.
Luca a scris că doi bărbați în „haine care străluceau stăteau alături de ele” și au întrebat „de ce îl căutați pe Cel viu între cei morți?”. „El nu este aici, El a înviat!”.
În Corinteni 15:3-8, Paul enumeră persoanele cărora li s-a arătat Iisus după ce a înviat, inclusiv un grup de mai bine de 500 de oameni în același timp.
Totuși, foarte puțin dovezi arheologice există în acest sens.
Arheologii au descoperit osuarele, vase funerare în care se păstrează oase, într-un mormânt antic din Talpiot, Ierusalim în 1980. Osuarele erau gravate cu inscripții care ar putea reprezenta cele mai vechi dovezi ale învierii lui Iisus.
Investigatorul biblic Simcha Jacobovici spunea în 2012 că, „pentru un credincios creștin, asta este o veste foarte, foarte bună”.
„De ce? Pentru că avem aici un simbol creștin, iar primul simbol creștin recunoscut dintre simbolurile biblice din catacombe este semnul lui Iona”, a adăugat investigatorul, citat de Express.co.uk.
Mulți i-au cerut lui Iisus să demonstreze că este fiul lui Dumnezeu sau să facă minuni, însă Iisus a refuzat, spunând în schimb că singurul semn va fi „semnul lui Iona”.
Jacobovici a continuat să explice legătura dintre învierea lui Iona din stomacul „unui mare pește” și învierea lui Iisus.
„Atunci când îi este cerut un semn, el spune că va da doar un singur semn, semnul lui Iona. Așadar, avem un simbol creștin atestat, descoperit în Ierusalim, care datează din vremea oamenilor care l-au cunoscut pe Iisus, cu 250 de ani mai devreme decât orice altceva din catacombe”, a adăugat Jacobovici.
Unul dintre osuare prezintă o imagine care pare să înfățișeze un pește mare cu o figurină în gura sa. Alt osuar include o referire grecească la „Divinitatea Ehova” care învie pe cineva, ceva ce este inclus și în Cartea lui Iona.
Imagini cu povestea lui Iona erau comune pe mormintele creștine de mai târziu, însă rareori incluse în arta din primul secol.
Mormântul ar fi conținut osuarele Mariei, mama lui Iisus, dar și pe cele ale Mariei Magdalena. Totuși, nu a durat mult timp până la apariția criticilor.
Savanții au atras atenția rapid că mormintele cu osuare erau întâlnite în rândul elitei din Ierusalim, iar familia lui Iisus nu era înstărită.
De asemenea, cercetătorii au subliniat faptul că oamenii din afara Iudeei ar fi fost numiți după orașul, regiunea sau originea lor. Un osuar este înscris cu mesajul „Iisus fiul lui Iosif”, însă evangheliile l-au numit întotdeauna „Iisus din Nazaret”. Un alt osuar din mormânt poartă descrierea „Iuda fiul lui Iisus”.
Nu există vreo sugestie în Biblie că Iisus ar fi avut un copil sau o soție.
Viața și moartea lui Iisus din Nazaret. Care sunt dovezile istorice?
Unde este orașul biblic Betsaida, locul în care Iisus a mers pe apă?
Rămășițele unuia dintre apostolii lui Iisus s-au dovedit a fi false