O echipă internațională de paleontologi a descoperit că pterozaurii, rudele zburătoare ale dinozaurilor, își puteau controla culoarea penelor folosindu-se de pigmenți de melanină.
Un nou studiu se bazează pe analizarea unei creste fosilizate a unui pterozaur (Tupandactylus imperator), veche de 115 milioane de ani, descoperită în nord-estul Braziliei. Aceste animale viețuiau alături de dinozauri, în urmă cu 230 – 66 milioane de ani. Specia este faimoasă pentru creasta sa uriașă.
Studiul, publicat în Nature, a fost efectuat de paleontologii dr. Aude Cincotta și prof. Maria McNamara de la Universitatea College Cork din Irlanda și dr. Pascal Godefroit de la Institutul Belgian Regal de Științe Naturale, alături de o echipă internațională de specialiști din Brazilia și Belgia.
Echipa a descoperit că partea de jos a crestei avea o margine difuză din pene, cu pene scurte, asemănătoare părului și ramificații pufoase, indică EurekAlert.
„Nu ne așteptam să vedem așa ceva”, a spus dr. Cincotta. „Vreme de decenii, paleontologii au discutat cu privire la existența penajului la pterozauri. Penele specimenului nostru au pus capăt discuțiilor de acest gen deoarece sunt foarte clar ramificate pe toată lungimea lor, similar cu păsările din ziua de azi”.
Echipa a studiat mai apoi penele folosindu-se de microscop electronic de mare putere, astfel descoperind melanozomi – granule ale pigmentului melanină. Studiul a mai descoperit că melanozomii din diferitele tipuri de pene aveau diferite forme.
„La păsările din zilele noastre, culoarea penelor este legată de forma melanozomului”, a mai spus prof. McNamara.
„De vreme ce tipul de pene de pterozaur avea diferite forme ale menanozomului, aceste animale trebuie să fi avut mecanismul genetic pentru a putea controla culoarea penelor. Această particularitate era esențială pentru modelele de culoare și arată faptul că această coloratură era esențială chiar și în cele mai rudimentare forme ale penelor”.
Mulțumită eforturilor colective ale cercetătorilor brazilieni și belgieni, dar și ale autorităților ce colaborau cu donatorii privați, remarcabilul specimen a fost repatriat Braziliei. „Este foarte important ca astfel de specimene fosilizate să fie returnate țărilor în care au fost descoperite și conservate pentru posteritate”, spune dr. Godefroit.
„Aceste fosile pot fi mai apoi puse la dispoziția cercetătorilor pentru mai multe studii sau pentru a inspira generațiile viitoare de specialiști, prin expoziții care să celebreze patrimoniul cultural”, a adăugat Godefroit.
Cum au supraviețuit gândacii asteroidului care a ucis dinozaurii?
Sulful de la asteroidul care a ucis dinozaurii a cauzat mai multă răcire globală decât se credea