Giulgiul din Torino, pânza în care ar fi fost învelit Iisus Hristos după răstignire

Giulgiul din Torino, numit și Sfântul Giulgiu, este o pânză despre care unii credincioși cred că a fost folosită pentru învelirea lui Iisus Hristos după răstignire.

Pânza a fost păstrată încă din 1578 la Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul” din Torino, Italia. Măsurând 4,3 metri în lungime și 1,1 metri în lățime, Giulgiul din Torino pare să prezinte semne ale unui corp care a fost așezat de-a lungul unei jumătăți de pânză, iar cealaltă jumătate ar fi învelit corpul de la față la picioare. Se spune că semnele corespund cu rănile suferite de Iisus atunci când a fost răstignit, inclusiv urmele de la coroana de țepi, tăieturile de la biciuire, vânătăi pe umeri, dar și numeroase pete despre care se crede că ar fi sânge. Giulgiul din Torino diferă de Vălul Veronicăi, un fragment de pânză pe care a fost imprimată fața lui Hristos în drumul său spre Golgota.

• Lenin, revoluţionarul comunist care a MURIT infectat de sifilis de o prostituată franceză. Cum a DISPĂRUT…
• „Nababul”, cel mai bogat român de la începutul secolului XX. Cum era manevrat de copiii lui?

Giulgiul din Torino a apărut pentru prima oară în 1354, atunci când a fost documentat ca aparținând unui nobil, Geoffroi de Charnay, lord de Lirey. În 1389, atunci când a fost expus, Giulgiul din Torino a fost considerat a fi un fals de episcopul din Troyes, Franța, care a declarat că pânza era „pictată cu șiretenie”.

Autenticitatea Giulgiului din Torino nu a fost niciodată pusă la îndoială cu adevărat

Antipapa Clement al VII-lea (care a domnit între 1378 și 1394), deși s-a abținut să-și exprime opinia cu privire la autenticitatea pânzei, a sancționat folosirea sa ca obiect de devotament cu condiția să fie expus ca „o imagine sau reprezentare” a giulgiului adevărat. Papii care au urmat de la Iulius al II-lea, însă, au considerat că pânza era autentică.

În 1453, Marguerite, nepoata lui Geoffroi de Charnay, a dăruit pânza casei de Savoy la Chambéry, acolo unde a fost deteriorată de foc și apă în 1532. Giulgiul a fost mutat la Torino în 1578. De atunci, pânza a fost expusă rareori publicului, spre exemplu, cu ocazia căsătoriei Prințului Umberto (1931) și la aniversarea a 400 de ani de la sosirea sa la Torino (1978).

În 1998 și 2000, Papa Ion Paul al II-lea a organizat vizionări publice ale giulgiului, afirmând că pânza este „o oglindă a Evangheliei”. Papa Benedict al XVI-lea a organizat vizionări similare în 2010, iar Papa Francisc a organizat un pelerinaj în 2015. O copie a Giulgiului din Torino poate fi găsită la Muzeul Giulgiului din Torino.

Ce au arătat analizele științifice despre Giulgiul din Torino?

Analizele științifice, care au încercat să confirme sau să infirme autenticitatea sa, au fost efectuate chiar de sfârșitul secolului XIX. A fost observat de la început, în 1898, că imaginile de culoare sepia de pe pânză par să aibă mai degrabă caracteristica negativelor fotografice, decât cele pozitive.

Începând cu anii 1970, cercetătorii au desfășurat teste pentru a stabili dacă imaginile au fost create cu vopsele, pigmenți sau altfel de agenți. Niciunul dintre teste nu a fost concludent, potrivit Britannica.

În 1988, Vaticanul a trimis la trei laboratoare din țări diferite bucăți de mărimea unor timbre din giulgiu. După ce au folosit datarea cu carbon-14, toate cele trei laboratoare au concluzionat că pânza a fost făcută cândva între 1260 și 1390.

Cu toate acestea, oamenii de știință au pus la îndoială metodologia laboratoarelor. După ce a primit rezultatele de la teste, Vaticanul a încurajat oamenii de știință să continue investigațiile în privința autenticității giulgiului și a recomandat creștinilor să continue să venereze pânza ca pe o reprezentare impresionantă a lui Hristos.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Unde este orașul biblic Betsaida, locul în care Iisus a mers pe apă?

Rămășițele unuia dintre apostolii lui Iisus s-au dovedit a fi false

O baie rituală, descoperită de arheologi în locul în care Iuda l-a trădat pe Iisus

Un arheolog susține că o locuință din cripta unei biserici din Nazaret ar putea fi casa părintească a lui Iisus