O nouă ipoteză încearcă să explice de ce avea T. Rex brațele atât de mici
Micuțele brațe ale lui T. Rex (Tyrannosaurus rex) au reprezentat o glumă pentru mulți cercetători de-a lungul timpului.
De-a lungul timpului au existat mai multe ipoteze: poate că brațele reprezentau o „armă” care putea sfâșia aproape orice sau o metodă de echilibru în timpul împerecherii, dar este dificil de tras astfel de concluzii în baza unor fosile vechi de 66 de milioane de ani.
Un nou studiu vine acum cu o ipoteză îndrăzneață, aceea că acești dinozauri au dezvoltat brațe minuscule de-a lungul evoluției pentru a evita riscul unor mușcături accidentale din partea alor dinozauri din aceeași specie în timpul procesului de hrănire.
Brațele mici sunt mai greu de mușcat de prieteni
„Ce s-ar întâmpla dacă mai muți dinozauri adulți ai acestei specii ar devora o carcasă? Ai avea laolaltă mai multe cranii masive, cu fălci puternice și dinți, sfârtecând carnea și oasele din apropierea ta. Ce se întâmplă atunci când prietenul tău este de părere că ești prea aproape? Te-ar putea avertiza mușcându-ți brațul”, spune Kevin Padian, biolog la Universitatea din California, Berkeley și autor al studiului.
„Astfel, ar putea exista mai multe beneficii legate de reducerea membrelor din față, de vreme ce nu contribuie deloc la statutul tău de prădător”. Paleontologii devin din ce în ce mai buni la a înțelege modul în care arătau dinozaurii, grație fosilelor. Astfel, se pot face unele presupuneri despre ce făceau dinozaurii, pornind de la cum erau poziționate oasele sau a urmelor care oferă mai mult indicii despre obiceiurile lor.
În vreme ce brațele marelui T. Rex arată amuzant de mici prin raportare la proporțiile acestuia, dar chiar și atunci când sunt comparate cu cele ale altor animale. Să ne imaginăm un T. Rex de 14 metri lungime, cu un craniu lung de 1,5 metri, dar brațele sale ar fi doar de un metru. Aceasta ar fi echivalentul unui om înalt de 180 de centimetri cu mâini de 12 centimetri.
Ipoteza „mușcarea brațelor de către prieteni”
Pentru a testa această teorie, Padian a măsurat fosilele specimenului aproape complet, numit MOR 555. Folosindu-se de aceste măsurători, el sugerează că unele dintre ipotezele anterioare – inclusiv cele legate de comportamentul sexual sau capacitatea de a sfâșia – sunt improbabile, de vreme ce brațele dinozaurului sunt pur și simplu prea mici și slabe pentru a fi folosite.
În schimb el spune că ar fi putut să fie avantajoase dintr-un punct de vedere al evoluției. „Brațe mai mari, orientate cumva anterior, i-ar fi pus prea aproape de mușcăturile mortale ale membrilor din aceeași specie. Riscurile reprezentate de răni, amputări, infecții, boli și în cele din urmă moarte…ar fi reprezentat o forță selectivă de reducere”, mai spune Padin, indică Science Alert.
„Să plecăm totuși de la ideea că reducerea membrelor din față a reprezentat o funcție secundară pentru altceva. Astfel, nu ar trebui să căutăm funcționalitatea acestor membre reduse, ci cum această diminuare a deservit unui scop mai mare”. Desigur, ca și celelalte sugestii de mai sus, aceasta este doar o ipoteză. „Ceea ce am vrut inițial a fost să dovedesc faptul că ideile funcționale predominante pur și simplu nu funcționează”, a mai spus cercetătorul.
Vă mai recomandăm și:
Sulful de la asteroidul care a ucis dinozaurii a cauzat mai multă răcire globală decât se credea
Un asteroid uriaș a lovit Groenlanda la doar câteva milioane de ani după dispariția dinozaurilor
Fosila unei caracatițe sugerează că acestea ar fi existat cu mult înaintea dinozaurilor
O broască țestoasă străveche din Transilvania a supraviețuit extincției dinozaurilor