Uneltele erau reciclate cu sute de mii de ani în urmă, iar motivul este surprinzător
Un studiu în premieră de la Tel Aviv University (TAU) s-a întrebat de ce anume uneltele erau reciclate și colectate de către oamenii preistorici.
După ce au examinat uneltele din silex dintr-un strat de la situl preistoric Revadim, vechi de 500.000 de ani, din sudul Câmpiei de coastă a Israelului, cercetătorii propun o explicație nouă: uneltele erau reciclate deoarece oamenii preistorici, la fel ca noi, erau colecționari prin natură și cultură.
Studiul, publicat în Scientific Reports, sugerează că aceștia aveau un impuls emoțional de a colecta artefacte vechi create de om, mai ales ca mijloc de păstrare a memoriei strămoșilor lor și de menținere a conexiunii cu locul și timpul.
Studiul a fost condus de doctorandul Bar Efrati și prof. Ran Barkai, de la Jacob M. Alkow Department of Archaeology and Ancient Near Eastern Cultures al Entin Faculty of Humanities din cadrul TAU, în colaborare cu Dr. Flavia Venditti, de la University of Tubingen din Germania, și Prof. Stella Nunziante Cesaro, de la Sapienza University din Roma, Italia.
Uneltele erau reciclate cu sute de mii de ani în urmă
Bar Efrati explică faptul că unelte din piatră cu două cicluri de viață au fost găsite în situri preistorice din întreaga lume, dar fenomenul nu a fost niciodată investigat amănunțit.
În studiul actual, cercetătorii s-au concentrat asupra unui anumit strat de la Revadim, un sit mare, în aer liber, cu mai multe straturi, în sudul Câmpiei de coastă a Israelului, datat cu aproximativ 500.000 de ani în urmă.
Descoperirile bogate de la Revadim sugerează că acesta a fost un loc popular în peisajul preistoric, vizitat de mai multe ori de către primii oameni, atrași de o abundență de animale sălbatice, printre care elefanți. În plus, zona este bogată în silex de bună calitate, iar cele mai multe unelte găsite la Revadim au fost de fapt din silex proaspăt.
„Marea întrebare este: de ce făceau asta? De ce uneltele erau reciclate? De ce colectau obiectele produse, utilizate și aruncate inițial de predecesorii lor cu mulți ani mai devreme? La Revadim, în mod clar, nu lipsa materialelor a fost motivul; silexul de bună calitate era ușor de găsit. Motivația nu a fost nici pur și simplu funcțională, deoarece uneltele reciclate nu erau nici neobișnuite ca formă, nici nu erau realizate pentru o utilizare specifică”, spune Bar Efrati.
Cheia pentru identificarea uneltelor reciclate
Cheia pentru identificarea uneltelor reciclate și înțelegerea istoriei lor este patina, un strat chimic care se formează pe silex atunci când este expus la elementele naturale pentru o perioadă lungă de timp.
Astfel, o unealtă de silex aruncată, care a stat pe pământ decenii sau secole, a acumulat un strat ușor de identificat de patină, care este diferit atât ca culoare, cât și ca textură de cicatricele unui al doilea ciclu de prelucrare care ar fi expus culoarea și textura originală a silexului.
În studiul actual, au fost examinate 49 de unelte din silex cu două cicluri de viață. Produse și utilizate în primul lor ciclu de viață, aceste unelte au fost abandonate, iar ani mai târziu, după ce au acumulat un strat de patină, au fost colectate, reprelucrate și utilizate din nou.
Persoanele care au reciclat fiecare unealtă au îndepărtat patina, expunând silexul proaspăt și au modelat o nouă margine activă. Ambele margini, cea veche și cea nouă, au fost examinate de cercetători sub două tipuri de microscoape și prin diverse analize chimice, în căutarea semnelor de uzură și/sau a reziduurilor organice.
Potrivit Science Daily, în cazul a 28 de unelte au fost găsite urme de uzură/utilizare pe muchiile vechi și/sau noi, iar la 13 dintre acestea au fost depistate reziduuri organice, semne de contact cu oase sau grăsime de animale.
În mod surprinzător, uneltele au fost folosite în scopuri foarte diferite în cele două cicluri de viață: marginile mai vechi, în primul rând pentru tăiere, și marginile mai noi pentru răzuire (prelucrarea materialelor moi precum pielea și osul).
O „a doua viață” pentru unelte
O altă descoperire uluitoare: în cel de-al doilea ciclu de viață, uneltele au fost remodelate într-o manieră foarte specifică și minimă, păstrând forma originală a uneltei, inclusiv patina sa, și modificând doar puțin marginea activă.
„Pe baza descoperirilor noastre, presupunem că uneltele erau reciclate de către oamenii preistorici deoarece aceștia acordau o semnificație articolelor fabricate de predecesorii lor”, spune prof. Ran Barkai.
„Imaginați-vă un om preistoric plimbându-se în urmă cu 500.000 de ani, când o unealtă veche de piatră îi atrage atenția. Instrumentul înseamnă ceva pentru el, poartă amintirea strămoșilor săi sau evocă o legătură cu un anumit loc. Îl ridică și îl cântărește în mâini. Artefactul îi face plăcere, așa că decide să-l ia ‘acasă’”, continuă profesorul.
„Înțelegând că utilizarea zilnică poate păstra și chiar îmbunătăți amintirea, el retușează marginea pentru uz propriu, dar are grijă să nu modifice forma generală, în onoarea primului producător”, povestește acesta.
Uneltele erau reciclate pentru că reprezentau amintiri
„Într-o analogie modernă, omul preistoric poate fi asemănat cu un tânăr fermier care încă își ară câmpurile cu vechiul tractor ruginit al străbunicului său, înlocuind piese din când în când, dar păstrând mașina veche și bună așa cum este, deoarece simbolizează legătura familiei sale cu pământul”, spune Barkai.
„Pe măsură ce studiem mai mult oamenii timpurii, învățăm să-i apreciem pe ei, să le apreciem inteligența și capacitățile. Mai mult, descoperim că ei nu erau atât de diferiți de noi”, adaugă el.
„Acest studiu sugerează că colecționarii și dorința de a colecta pot fi la fel de vechi ca omenirea. La fel ca noi, strămoșii noștri timpurii au acordat o mare importanță artefactelor vechi, păstrându-le ca obiecte semnificative de amintire, o legătură cu lumi mai vechi și locuri importante”, spune profesorul.
Vă recomandăm să citiți și: