Țările de Jos au achiziționat „Purtătorul de drapel” al lui Rembrandt pentru colecția națională, cheltuind mai mulți bani decât ar putea visa Muzeul Luvru să strângă pentru a-l cumpăra de la filiala franceză a familiei Rothschild.
Rembrandt a pictat „Purtătorul de drapel” în 1636, pe vremea când avea 30 de ani.
Este un autoportret care îl înfățișează pe artist în ținuta strălucitoare a unui purtător de drapel în Războiul de Optzeci de Ani. Cu mâna pe șold, Rembrandt se uită blând la privitor, în timp ce steagul este în spatele lui și peste mâna stângă.
Aceasta este una dintre primele picturi pe care Rembrandt le-a făcut după ce și-a deschis atelierul în Amsterdam, iar alegerea sa de a se înfățișa drept milițian în haine împodobite a fost o alegere deliberată pentru a-și promova serviciile pentru cea mai apreciată comisie a epocii: un portret de grup al miliției orașului.
Șase ani mai târziu, căpitanul Frans Banninck Cocq l-a însărcinat pe Rembrandt să creeze un portret al companiei sale de miliție civică din Amsterdam și așa a apărut pictura „Rondul de noapte”.
Potrivit directorului de la Rijksmuseum, Taco Dibbits, Purtătorul de drapel „este o lucrare unică din top 10 opere ale lui Rembrandt. Autoportretul este, de fapt, descoperirea sa artistică în perioada premergătoare Rondului de noapte. Este adânc înrădăcinată în cultura și istoria olandeză și simbolizează rebeliunea pictorului și a țării sale”.
Lucrarea s-a aflat întotdeauna în colecții private, printre care și cea a regelui George al IV-lea. Filiala franceză a dinastiei bancare Rothschild o deține din 1844.
În 2018, familia Rothschild a abordat guvernul francez și Rijksmuseum, încercând să le vândă lucrarea. Cu trei ani mai devreme, familia Rothschild vânduse cu succes Franței și Țărilor de Jos singurele portrete integrale pe care Rembrandt le-a pictat vreodată, sperând să poată face același lucru cu „Purtătorul de drapel”, care costă de unul singur mai mult decât cele două portrete la un loc.
Franța a blocat temporar exportul picturii pentru a acorda Muzeului Luvru o perioadă de 30 de luni în care să strângă suma pentru achiziție, 165 de milioane de euro. Luvru nu a reușit să adune această sumă în intervalul stabilit.
În schimb, Directorul Rijksmuseum, Taco Dibbits, a declarat că muzeul este dispus să „meargă până în pânzele albe” pentru a obține portretul; se pare că nu a glumit.
Pictura a fost atât de scumpă încât a fost nevoie literalmente de un act al congresului (al parlamentului) pentru a o cumpăra, potrivit The History Blog.
Camera Reprezentanților a trebuit să aprobe un amendament la bugetul Ministerului olandez al Educației, Culturii și Științei pentru a aloca 150 de milioane de euro pentru achiziție, adică 131 de milioane de euro în plus față de cele 19 milioane de euro din bugetul Fondului de achiziție a muzeelor. Asociația Rembrandt va oferi încă 15 milioane de euro, iar Fondul Rijksmuseum 10 milioane de euro.
După încheierea tranzacției, „Purtătorul de drapel” va face un turneu în Țările de Jos, fiind expus în fiecare provincie a țării. Apoi va fi găzduit permanent în Galeria de Onoare a Rijksmuseum.
Vă recomandăm să citiți și:
Rondul de noapte al lui Rembrandt. Ce personaje ascunde capodopera
Țările de Jos, o scurtă istorie a uneia dintre cele mai mici țări europene
O şuviţă din părul lui George Washington, scoasă la licitaţie. Care este preţul