Căști antice descoperite printre ruinele de la Acropola Elea-Velia
Arheologii care desfășurau săpături la Acropola Elea-Velia din regiunea italiană Cilento au descoperit căști antice printre ruine.
Acropola Elea-Velia a fost fondată de grecii din Phocaea în secolul VI î.Hr., mai târziu devenind un centru major în regiunea romană Magna Graecia în timpul secolului III î.Hr.
Săpăturile au fost desfășurate sub coordonarea lui Gabriel Zuchtriegel și ajutat la stabilirea organizării structurilor în cadrul acropolei și cronologia acestora, potrivit Heritage Daily.
Arheologii au găsit fragmente și bucăți metalice de arme și armuri
Cercetătorii s-au concentrat pe cea mai înaltă terasă din vârful vestic, acolo unde au descoperit existența unei clădiri sacre din aproximativ 540 – 530 î.Hr. care măsura 18 metri lungime și 7 metri lățime.
Structura era pavată cu o podea de pământ bătut și plăci ceramice, pe care arheologii au găsit inscripții, precum și un număr de fragmente și bucăți metalice de arme și armuri.
Ce sugerează descoperirile arheologice de la Acropola Elea-Velia?
Printre rămășițe s-au numărat și două căști antice, una de tip „chalcidian” care era comună în rândul soldaților elenistici din regiunile grecești (de sud) ale Italiei, precum și o cască de tip „negau” care avea o formă etruscă tipică pentru orașul antic Vetulonia.
„Descoperirile arheologice de la Acropola Elea-Velia sugerează o destinație sacră a structurii. Există posibilitatea ca relicvele găsite să fi fost oferite zeiței Atena după Bătălia de la Alalia (o bătălie pe mare care a avut loc între 540 î.Hr. și 535 î.Hr. pe coasta din Corsica între greci și aliații etrusci și cartaginezi)”, a explicat Massimo Osanna, de la Parcul Arheologic Paestum și Velia.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Opere de artă antice dezvăluie indicii despre hibridizarea cămilelor în Regatul Hatra
Statui colosale, asemănătoare unor sfincși, descoperite într-un templu egiptean antic
Primii hibrizi au fost creați de oameni în Mesopotamia antică. Erau „bestii extrem de valoroase”